# Anuntul care zguduie relatia cu SUA. Europa nu mai accepta sa fie sora mai mica

> Vicepreședintele PE, Sophie Wilmès, cere o relație de parteneri egali cu SUA. Parlamentul European cere și un buget majorat cu 200 mld. euro pentru apărare și competitivitate.

Publicat: 29 aprilie 2026, 14:11 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/anuntul-care-zguduie-relatia-cu-sua-europa-nu-mai-accepta-sa-fie-sora-mai-mica/ · Publicație: Financiarul

![relatie UE SUA](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/04/relatie-UE-SUA-1777461095-1024x576.webp)

Uniunea Europeană trebuie să își schimbe fundamental atitudinea în relația cu Statele Unite, renunțând la statutul de partener junior. Declarația fermă aparține lui Sophie Wilmès, vicepreședinte al Parlamentului European și fost premier al Belgiei, și vine într-un context tensionat, marcat de discuții privind tarifele comerciale și abordarea conflictului din Iran.

## O relație de la egal la egal, nu de subordonare

Într-o intervenție directă, Wilmès a subliniat necesitatea ca dialogul transatlantic să se poarte pe baze noi, echilibrate. Dar ce înseamnă, concret, acest statut de partener egal? Oficialul european a fost foarte clar în această privință.

„Ceea ce este foarte important în ceea ce privește Statele Unite este că vorbim unii cu alții ca parteneri egali și nu ca un frate mai mare cu fratele mai mic sau sora mai mică”, a declarat Wilmès. Întrebată dacă UE ar trebui să își reducă dependența de aliatul său transatlantic, răspunsul a fost la fel de tranșant: „Europa ar trebui să se descurce cu Europa”.

## Creșterea antisemitismului, o problemă europeană

Agenda parlamentarilor europeni a inclus și o dezbatere urgentă privind ascensiunea antisemitismului pe continent, un fenomen pe care Wilmès îl leagă direct de evenimentele recente din Orientul Mijlociu. „Antisemitismul este în mod cert în creștere de la atacul din 7 octombrie”, a afirmat aceasta, recunoscând legătura dintre conflictul din Gaza și atacurile recente asupra comunităților evreiești din Olanda și Belgia.

Într-un interviu acordat miercuri publicației [Euronews](http://www.euronews.com/my-europe/2026/04/29/the-eu-is-not-the-little-sister-of-the-us-european-parliament-vice-president-wilmes-says), Wilmès a insistat pe o distincție esențială. „Trebuie să facem o distincție foarte precaută între guvernul din Israel și comunitatea evreiască”, a explicat ea. Mai mult, a adăugat că „indiferent ce face un ministru sau un guvern, acest lucru nu scuză acțiunile antisemite”, cerând o actualizare a strategiei Comisiei Europene din 2021 privind combaterea acestui fenomen.

## Statul de drept și miza maghiară

În paralel, Parlamentul European a votat raportul privind statul de drept pentru 2025, un document ce revizuiește evoluțiile din toate statele membre în patru domenii cheie (sistemul de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea presei și echilibrele instituționale). Votul a coincis cu vizita la Bruxelles a premierului desemnat al Ungariei, Péter Magyar, care a avut o întâlnire cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Referitor la situația din Ungaria, Wilmès a exprimat un optimism prudent. „Suntem foarte optimiști că acest nou guvern va repune lucrurile pe drumul cel bun. Ei spun că o vor face și cred că trebuie să susținem asta”.

Până la urmă, miza este credibilitatea întregului bloc comunitar, iar Wilmès a recunoscut dificultatea procesului: „Este mult mai dificil să repui lucrurile pe drumul cel bun decât să dezmembrezi statul de drept”.

## Bătălia pentru bugetul UE. Parlamentul cere 200 de miliarde de euro în plus

Dar bătălia reală se dă pe cifre. Negocierile pentru bugetul multianual al UE se anunță a fi extrem de complicate, Parlamentul adoptând o poziție de forță prin care solicită o majorare de aproape 200 de miliarde de euro, echivalentul a circa 10% din suma totală. O astfel de majorare ar avea un impact direct și asupra României, care depinde de fondurile europene pentru proiecte majore de infrastructură și modernizare. Practic, o linie mai dură a Parlamentului în negocieri se poate traduce, în final, în mai mulți bani pentru autostrăzi sau spitale în țara noastră.

Wilmès, cu experiența sa de fost premier, a recunoscut că aceste tensiuni sunt normale. „Am avut șansa să fiu în ambele situații, de partea Parlamentului, dar și de partea Consiliului. Este foarte normal și obișnuit ca statele membre să preseze pentru un buget puțin mai mic, în timp ce Parlamentul presează pentru mai mult”.

E drept că, în trecut, Parlamentul a cedat adesea presiunilor statelor membre, însă de data aceasta lucrurile par să stea diferit. Noile provocări necesită finanțare pe măsură. „Realitatea este că ne confruntăm cu o mulțime de provocări noi, cum ar fi competitivitatea, dar și securitatea și apărarea. Iar acestea necesită mai mulți bani, cu siguranță”, a conchis Wilmès.