Armata germană şi planurile de reformă

Spre deosebire de partenerii săi din NATO, Germania nu are, din motive istorice, un şef de stat major general. După experienţa imperiului, a republicii de la Weimar şi a dictaturii naziste şi după experienţa unei armate ca stat în stat, trebuia ca primatul politicului să fie menţinut şi garantat, scrie Der Spiegel în ediţia de miercuri.

Dacă însă, conform planurilor de reformare a armatei germane, funcţia de inspector general (Generalinspekteur – înlocuieşte pe cea de şef de stat major în Germania, n.red.) va fi ridicată la o treaptă superioară, acesta va avea un rang asemănător şefului de stat major, indiferent cum se va numi el. Guvernul încearcă să estompeze dezbaterea, declarând că noua funcţie a inspectorului general este o ‘chestiune de detaliu’ iar ‘în prim plan nu se află istoria’.

Conform guvernului, în cazul reformei armatei federale (Bundeswehr), ‘acentul se pune nu pe vârfuri ci pe dimensiuni’. Elke Hoff, purtătoare de cuvânt pe probleme de politică de apărare din partea grupului parlamentar liberal (FDP), s-a arătat reţinută, arătând că nu ştie dacă partidul ei va merge până la capăt în cazul în care va fi propusă o ridicare a rangului inspectorului general.

Conform acesteia, important este contextul unei astfel de propuneri şi anume condiţiile cadru, care trebuie motivate din punct de vedere structural şi al politicii de securitate.
Social-democraţii din SPD şi Verzii au dovedit însă mai multă aprobare vizavi de aceste planuri. Rainer Arnold, purtător de cuvânt pe probleme de politici de apărare al grupului social-democrat din parlament, sprijină planurile, considerând că inspectorul general trebuie să devină într¬un următor pas superiorul inspectorilor fiecărei forţe armate în parte.

Omid Nouripour, purtător de cuvânt pe probleme de securitate al fracţiunii Verzilor din Bundestag, consideră şi el o scoatere în evidenţă a primului soldat al armatei drept ceva corect, afirmând că nu are nimic contra ridicării rangului inspectorului general, atâta vreme cât există mijloace de control corespunzătoare. Arnold, conştient de problemele istorice, era însă de părere că numele actual nu trebuie schimbat, pentru a evita reacţii inutile.

În 2002, ministrul de atunci al apărării, Peter Struck (SPD), l-a înzestrat pe inspectorul general cu noi competenţe. Dacă până atunci inspectorul general era doar un consilier militar al guvernului federal, el a primit puterea de comandă pentru misiunile forţelor armate în perioade de pace. Totodată, el are de atunci dreptul de a da instrucţiuni inspectorilor fiecăreia din forţele armate în parte.

O altă chestiune fundamentală a reformei armatei este serviciul militar obligatoriu. Din motive de austeritate, cabinetul a decis să reducă armata cu până la 40.000 de soldaţi profesionişti şi în termen. Ministrul apărării, Karl Theodor zu Guttenberg i-a prezentat marţi cancelarului Angela Merkel mai multe modele, în aproape fiecare din ele figurând o reducere a numărului de soldaţi de la 250.000 în prezent la un efectiv de bază de până la 155.000 de soldaţi.

În unele din modelele prezentate cancelarului, obligativitatea serviciului militar nu mai joacă niciun rol, putând fi chiar eliminată şi trecut la o armată din voluntari. Pentru aceasta este nevoie de o modificare a Constituţiei iar aşa ceva nu este de aşteptat.
În cazul unei eliminări a serviciului militar obligatoriu, Bundeswehr-ul ar trebui să se transforme ‘într-o armată de voluntari atractivă’, solicita Hoff. Deocamdată nu s-au luat niciun fel de decizii la discuţiile cu Merkel, spun surse din guvern, primele propuneri concrete fiind de aşteptat în septembrie.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata