Armenia, preocupată de cele două iniţiative militare ale Rusiei în Transcaucazia

Tradiţionala acalmie politică din ‘văraticuľ Erevan a fost zguduită în ultima vreme de două informaţii. Întâi, mass-media anunţau că Rusia se pregăteşte să-i livreze Azerbaidjanului, cu care Armenia se află pe picior de război din cauza conflictului nagorno-karabah, două complexe de rachetă S-300 PMU-2 ‘Favoriť, iar apoi a fost publicat proiectul unui protocol ce presupune modificări la acordul privind baza militară rusă de pe teritoriul Armeniei.

Potrivit documentului, în cazul în care una dintre părţi nu va dori rezilierea documentului, noul acord va fi semnat pentru 49 de ani, cu prelungire automată din cinci în cinci ani, informează Novâie Izvestia. O adevăraLondra blochează o măsură a ONU de a se pune capăt finanţării piraţilor somalezi.

Marea Britanie blochează un demers internaţional menit să pună capăt finanţării piraţilor somalezi, în contextul unor preocupări crescânde potrivit cărora răscumpărările de nave, deseori aranjate la Londra, ar putea încuraja luarea de ostatici şi chiar finanţarea indirectă a terorismului, potrivit unor relatări apărute duminică în cotidianul britanic The Financial Times (FT).

Guvernul britanic a blocat sancţiunile propuse de ONU împotriva lui Abshir Abdillahi şi Mohamed Abdi Garaad, doi presupuşi piraţi, după ce unii armatori din Regatul Unit au avertizat că demersul ar putea afecta siguranţa echipajelor, a navelor şi a încărcăturilor, făcând şi mai grea eliberarea lor din mâinile piraţilor. Sancţiunile ONU au ca scop sistarea fluxurilor financiare şi a altor mijloace pentru pirateria organizată.

În timp ce piraţii se pregătesc să iasă în larg după trecerea musonului din Oceanul Indian în această lună, impasul în care se află sancţiunile subliniază dezbaterea crescândă în legătură cu rolul răscumpărărilor şi al brokerilor britanici în alimentarea unei probleme care a provocat haos pe cele mai importante rute de navigaţie din lume.
Londra a pus „la păstrare din motive tehnice”, pe termen nedefinit, un plan întocmit de Comitetul ONU pentru sancţiuni privind adăugarea numelor celor doi presupuşi piraţi pe lista cu organizaţii şi persoane proscrise din cauza presupusei lor implicări în „acţiuni care ameninţă pacea, securitatea sau stabilitatea Somaliei”.

Propunerea ONU este controversată în Regatul Unit, deoarece, pentru a-i include şi pe piraţi, ea extinde sancţiunile asupra celor despre care se presupune că s-ar afla în spatele conflictului din Somalia, în timp ce, în unele medii internaţionale, există temeri că răscumpărările ar putea servi la finanţarea grupării islamiste somaleze Al-Shabaab.

Luna trecută, Al-Shabaab a revendicat responsabilitatea uciderii a cel puţin 74 de persoane în atentate comise în capitala Ugandei, Kampala. Foreign Office (Ministerul britanic de Externe) a afirmat că nu există dovezi că banii plătiţi pentru răscumpărare sunt folosiţi pentru terorism, adăugând cu toate acestea că a descurajat răscumpărările, deoarece s-ar putea ca ele să încurajeze pirateria.
Dilema Marii Britanii constă în aceea că incriminarea răscumpărărilor ar putea provoca probleme pentru numeroşi armatori din Londra, precum şi pentru case de avocatură şi companii private de pază şi protecţie care au avut un rol important în eliberarea de nave şi echipaje răpite.

Presiunile în legătură cu răscumpărările cresc în parte şi pentru că pirateria somaleză rămâne o mare problemă internaţională, în pofida desfăşurării în Golful Aden a unora dintre cele mai puternice nave din lume. Piraţii au capturat în acest an, până în prezent, 30 de nave în Golful Aden şi în regiunea înconjurătoare, comparativ cu 46 în 2009 şi 42 în 2008, potrivit International Maritime Bureau (IMB).

Reticenţele Marii Britanii în legătură cu sancţiunile ONU împotriva pirateriei pun Londra în contradicţie cu preşedintele american, Barack Obama, care a emis în aprilie a.c. un ordin care interzice afacerile cu Abdillahi şi Garaad.

Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a refuzat să comenteze blocarea planului ONU de către Londra, limitându-se doar să spună că Washingtonul continuă convorbirile „confidenţiale” cu alţi membri ai comitetului.tă furtună de emoţii a stârnit informaţia potrivit căreia Rusia, partener strategic al Armeniei şi aliat al acesteia în cadrul Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), întăreşte militar Azerbaidjanul, perturbând echilibrul strategic stabilit.

Diapazonul de opinii este extrem de variat la Erevan: de la totala negare a posibilităţii unui asemenea pas din partea Rusiei, până la atenţionări cu privire la ‘obiceiuľ Moscovei de a-şi abandona partenerii. În discuţii s-au lansat nu doar politicieni, ci şi experţi militari armeni. De exemplu, fostul minitru al Apărării, Vagarşak Artunian, a subliniat că respectivele complexe de rachetă S-300 nu au caracter ofensiv, ci unul defensiv.

În opinia lui Artunian, ele nu vor influenţa echilibrul de forţe. Este adevărat că alţi experţi sunt de părere cu S-300 pot funcţiona şi după principiul ‘so-soľ, sprijinind tehnica terestră ofensivă. Este subliniat şi factorul psihologic al afacerii: acum, azerii se vor simţi mai puternici şi nimic nu-i va mai putea opri de la acţiuni militare.

Cu atât mai mult cu cât săptămâna trecută ministrul de Externe al Azerbaidjanului, Elmar Mamediarov, a declarat că este greşit să numeşti conflictul nagorno-karabah unul ‘îngheţať, deoarece războiul nu s-a încheiat încă, aminteşte ziarul rus. La fel de contradictorii sunt comentariile şi pe marginea altei probleme: prelungirea prezenţei bazei militare ruseşti pe teritoriul Armeniei.

Preşedintele Partidului Democrat, Aram Sarkisian, consideră că prelungirea acordului privind baza militară rusă de pe teritoriul Armeniei constituie ‘o bomboană care să atenueze gustul unui hap amar’. ‘Rusiei îi dă Azerbaidjanului arme, iar Armeniei îi promite apărare în faţa lor’, declară Sarkisian.
Dimpotrivă, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Artur Bagdasarian, comentează informaţia dintr-o perspectivă diametral opusă, subliniind că baza militară rusă este extrem de importantă pentru securitatea republicii.

Potrivit Novâie Izvestia, cele două ştiri au în mod clar legătură una cu alta. În primul rând, ele au apărut pe fluxurile informaţionale aproape în acelaşi timp şi, lucru important, în ajunul vizitelor pe care liderul rus Dmitri Medvedev le va desfăşura în Armenia şi Azerbaidjan. În al doilea rând, ambele ţări manifestă o atitudine de gelozie faţă de relaţiile Rusiei cu adversarul lor şi este puţin probabil ca Moscova să nu fi prevăzut o asemenea reacţie la respectivele informaţii.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata