Balcanii, o alternativă economică şi culturală la monopolul industriei alimentare

Datorită primei ediţii a manifestării „Mama Terra Balcani”, capitala Bulgariei, Sofia, a fost scena Balcanilor ca alternativă economică şi culturală la monopolul industriei alimentare, comentează Osservatorio sui Balcani în ediţia de marţi.

Portalul consideră că un aliat cu greutate la iniţiative precum „Pieţele Terrei” ar putea fi chiar comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, foarte atent la problematicile micilor producători. „Balcanii sunt adevărate ‘autostrăzi ale alimentelor’.
Aici, produse şi tradiţii gastronomice au călătorit mai mult decât în alte părţi, contaminându-se de-a lungul drumului, pentru a ajunge până în Maghreb, la vest, şi India, la est”, a afirmat Michele Rumiz, referent pentru Balcani al „Slow Food”.

„Ideea Mama Terra Balcani se naşte din această consideraţie simplă: salvarea şi promovarea producţiei de mâncăruri tradiţionale în această regiune şi posibil numai printr-o perspectivă regională”, a precizat el.
Organizată la Sofia de către asociaţia Convivium Slow Food din Bulgaria, în colaborare cu Slow Food International şi instituţii locale, în intervalul 16-18 iulie, „Mama Terra Balcani” este o reţea care are 500 de asociaţi, 9 preşedinţi Slow Food, 47 de comunităţi alimentare, 8 programe de educaţie alimentară şi a gustului în şcoli şi 20 de bucătari.

UE reprezintă pentru Balcani o oportunitate foarte mare, în termeni de piaţă şi reglementări pentru produsele gastronomice tradiţionale”, susţine Rumiz. „Uneori însă, instituţiile locale se ascund în spatele unor norme europene, de exemplu privind normele igienice, pentru a-şi disimula propria pasivitate, descurajând de fapt producţiile tradiţionale”.

Astăzi, de exemplu în Bulgaria, nu există o listă de produse tradiţionale de protejat, cu rezultatul că producătorii nu pot avea acces la finanţări comunitare. De fapt, este încă împiedicată vânzarea directă de la producător la consumator. Acest lucru împiedică propunerea unor iniţiative ca „Pieţele Terrei”, organizate în mod consecvent pe baza filosofiei Slow Food, şi deja active de doi ani la Bucureşti, în România.

„Succesul ‘Pieţei Terrei’ a fost imediat. Am început cu o iniţiativă de mică anvergură la Bucureşti iar astăzi în capitală există 7 sau 8 pieţe de acest tip, pentru a nu mai vorbi de restul ţării”, a afirmat Teodor Cazacioc, arhitectul eclectic implicat în sectorul media şi amator să descopere lumea prin gust, unul din promotorii iniţiativei. În opinia sa, „în Bulgaria mafia marilor producători este mai puternică decât în România”.

O frază provocatoare, potrivit Osservatorio sui Balcani, care pune în evidenţă una din marile probleme ce afectează regiunea; prezenţa unui număr mic de mari producători (în cadrul unui cvasi-oligopol) şi a foarte multor producători care cu greu ajung la nivelul de subzistenţă. Lipseşte aproape cu totul o clasă medie rurală dinamică.

„Mulţi ţărani săraci s-ar putea transforma în producători de mâncăruri tradiţionale care, aşa cum demonstrează experienţa noastră, beneficiază de o piaţă în expansiune”, a mai spus Cazacioc, precizând că, pentru ca acest lucru să se întâmple „este nevoie de alegeri politice clare”.
Un aliat cu greutate în acest sens ar putea fi chiar un român: comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, care în lunile care au trecut de la numirea sa a arătat că manifestă o mare atenţie faţă de problematicile micilor producători.

Problemele de înfruntat nu sunt numai politice, ci şi culturale. „Colectivizarea în stil sovietic a rupt legătura dintre ţăran şi pămânť’, susţine Ţvetan Dimitrov, energicul primar al satului bulgar Cerni Vit, care se luptă pentru a face să renască tradiţia singurei brânze cu mucegai din Balcani. „Paradoxal avem multe produse tradiţionale, dar comunităţile locale care le produc sunt cele care se dezintegrează”.

O propunere deosebit de interesantă pleacă din relaţia dintre Balcani şi Trentino, capitala porvinciei italiene Trento. Este vorba de iniţiativa unei călătorii de-a lungul Dunării, ce se va lansa în 2011, pentru a descoperi aromele zonelor ei. „O călătorie care să dea sens acelei Europe de mijloc ‘germano-maghiaro-slavo-latino¬ebraice’. În scopul descoperirii aromelor din teritoriile pe care le străbate marele fluviu, făcând escale în locurile „comunităţilor mâncării”.

O modalitate de a dezvolta chei de dezvoltare locală, dar înainte de aceasta, de a construi o cultură europeană şi mediteraneană capabilă să facă din aceste ‘traversări’ nişte comori „, a afirmat Michele Nardelli, preşedintele Forumului din Trento pentru Pace şi Drepturile Omului, precum şi unul din fondatorii Osservatorio Balcani şi Caucaz. „O autostradă a aromelor”, de data aceasta pe apă, care leagă indisolubil Balcanii de restul Europei şi la masă, conchide portalul.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata