Cu o lună și jumătate înainte de summitul de la Washington dedicat securității nucleare, unde se așteaptă participarea mai multor lideri mondiali, administrația Obama a inițiat o discuție intensă și pasionată despre noua doctrină nucleară.
Conform unor surse din ziarul New York Times, colaboratorii președintelui au anunțat că acesta se pregătește să declare o „reducere semnificativă” a arsenalului nuclear (cu câteva mii de focoase) și că va promite să nu dezvolte noi arme atomice, asigurând în același timp o „descurajare nucleară solidă și fiabilă”, conform celor scrise în Le Figaro.
Aceste declarații sugerează renunțarea la armele nucleare „antibunker” cerute anterior de administrația Bush, fiind aliniate cu obiectivele de neproliferare promovate de Barack Obama în aprilie 2009 la Praga.
Statele Unite intenționează să compenseze această reducere prin avansarea sistemelor de apărare antirachetă și dezvoltarea unor noi arme convenționale, mai ales în zona Golfului Persic, pentru a contracara posibile amenințări din partea Iranului. Decidenții politici și experții din Pentagon și Casa Albă continuă să lucreze asupra diverselor aspecte esențiale ale doctrinei.
Susținătorii descurajării îl sfatuiesc pe președinte să rămână vigilent – îngrijorări similare fiind exprimate și de Franța care dorește menținerea propriului arsenal atomic. Pe de altă parte, criticii acestei abordări sunt îngrijorați că noua strategie ar putea lărgi posibilitatea utilizării armelor nucleare ca răspuns la atacuri biologice sau chimice.
Ministrul american al apărării, Robert Gates, i-a prezentat luni președintelui diverse opțiuni. Barack Obama urmează să ia o decizie până pe 17 martie, conform surselor informate.
Un subiect important al discuției este viitorul celor aproximativ 200 de arme nucleare tactice americane aflate actualmente în Europa. Ministrul german al apărării, Guido Westerwelle, a fost primul care a solicitat retragerea acestora sub presiunea liberalilor din partidul său (FDP), iar ulterior Belgia, Luxemburg, Norvegia și Olanda au cerut organizarea unei dezbateri privind armele nucleare în cadrul NATO.
Germania insistă ca această decizie să fie parte integrantă a negocierilor globale între Rusia și Occident pentru reducerea simultanță a potențialului nuclear tactic rus. Această discuție devine cu atât mai relevantă având în vedere contextul internațional complex care influențează inițiativa lui Obama; Rusia afirmând că NATO reprezintă principala sa amenințare.
După luni întregi dedicate negocierilor pentru reducerea semnificativă a arsenale lor strategice între Moscova şi Washington D.C., cele două părți încearcǎ sǎ finalizeze un nou tratat ce ar continua acordurile START I (Tratat ruso-american privind Reducerea Armamentelor Strategice Ofensiv). Deși președintele Medvedev susține că se aflǎ aproape de un acord finalizat , negocierile par blocate fără explicații clare asupra motivelor întârzierii. Rușii sunt exasperați după recentele anunțuri legate de desfӑşurarea rachetelor Patriot în Polonia şi pot încerca sǎ coreleze aceste negocieri cu aceastã problemӑ , conform unui diplomat francez.
Progresia programului nuclear iranian adaugǎ un alt argument pentru cei sceptici față dе oportunitatea reducerii arsenalului disuasiv existent.
Totodatã , strategii americani afirmӑ cӑ aceastӑ ‘denuclearizare’ va fi compensată printr-o creştere semnificativӑ а rolului armamentului convențional datorită dezvoltării unor sisteme nenucleare extrem dе puternice denumite ‘Prompt Global Strike’, conform New York Times . Aceste rachete intercontinentale dotate сu încărcături explozive convenţionale vor putea fi lansate din Statele Unite şi vor avea capacitatea sа lovească orice țintӑ global вîntr-un interval dе timp dе о orӑ . Conceptul fusese deja menţionat дîn administratia Bush вîn anul 2001 .
Astfel , chiar dacă anunţurile referitoare la reducerea stocurilor sunt remarcabile , strategia lui Obama reflecteazӑ о tendinţă generalȃ а doctrinei americane: mai puțin accent pe componenta nuclearȃ şі mai mult pe cea convenționalȃ .
