Barack Obama se străduieşte să-şi impună doctrina nucleară

Cu o lună şi jumătate înainte de summitul de la Washington privind securitatea nucleară, la care ar trebui să participe zeci de şefi de stat, administraţia Obama a lansat o dezbatere intensă şi pasionată asupra definirii noii doctrine nucleare.

Colaboratorii acestuia au precizat luni, în ziarul New York Times, că preşedintele se pregăteşte să anunţe o ‘reducere spectaculoasă’ (de mai multe mii de focoase nucleare) a stocurilor şi că s-ar angaja să nu mai construiască noi arme atomice, menţinând ‘o descurajare (nucleară) solidă şi fiabilă’, scrie Le Figaro.
Asemenea anunţuri, care confirmă în special renunţarea la armele atomice ‘antibunker’ solicitate de administraţia Bush, ar fi conforme cu obiectivele de neproliferare prezentate de Barack Obama la Praga, în aprilie 2009.

America ar intenţiona să compenseze această renunţare la armele atomice prin dezvoltarea apărării antirachetă şi a noi arme convenţionale, mai ales în apropierea Golfului Persic, pentru a putea face faţă unei eventuale ameninţări iraniene. Factorii de decizie şi specialiştii de la Pentagon şi de la Casa Albă mai lucrează încă asupra mai multor puncte cruciale ale doctrinei.

În timp ce partizanii metodei de descurajare îl îndeamnă pe preşedinte să nu lase garda jos – îngrijorare împărtăşită şi de Franţa, care doreşte să-şi păstreze propriul arsenal atomic -, adversarii acestei metode se tem ca noua strategie să nu lase deschisă posibilitatea de folosire a armei nucleare pentru contracararea unui atac biologic, chimic sau convenţional.

Ministrul american al apărării, Robert Gates, a prezentat luni preşedintelui mai multe posibile opţiuni. Barack Obama este cel care va alege, până la 17 martie, potrivit unor surse informate.
Unul din aspectele dezbaterii se referă la viitorul celor 200 de arme nucleare tactice americane desfăşurate în prezent în Europa. Ministrul german al apărării, Guido Westerwelle, a fost primul care a cerut retragerea acestora, la presiunea liberalilor din partidul său (FDP), urmat de Belgia, Luxemburg, Norvegia şi Olanda, care au cerut o dezbatere despre armele nucleare în cadrul NATO.

Dar Germania insistă ca această decizie să se înscrie în cadrul unei negocieri globale ruso-occidentale, care să permită reducerea, în acelaşi timp, a imensului potenţial nuclear tactic rus. Dezbaterea este cu atât mai necesară cu cât contextul internaţional în care se înscrie iniţiativa lui Obama rămâne confuz. Rusia şi-a anunţat noua sa doctrină, conform căreia NATO rămâne principala ameninţare.
După luni întregi de negocieri pentru o reducere spectaculoasă a arsenalelor lor strategice, Moscova şi Washingtonul se străduiesc să finalizeze un nou tratat de dezarmare care ar continua Start I (Tratat ruso-american privind Reducerea Armamentelor Strategice de Ofensivă), expirat în decembrie.

În timp ce preşedintele Medvedev se declară ‘aproape de un acorď, negocierile par blocate fără să se ştie bine care este motivul. Exasperaţi de recentele anunţuri de amplasare a rachetelor Patriot în Polonia, ruşii încearcă poate să asocieze negocierea cu acest dosar, presupune un diplomat francez.
Continuarea de către Teheran a programului său nuclear constituie, de asemenea, un argument pentru cei care se îndoiesc de caracterul oportun al reducerii arsenalului de descurajare.

Dar strategii americani afirmă că această ‘denuclearizare’ a arsenalelor occidentale va fi compensată prin ‘rolul măriť al armamentului convenţional, datorită elaborării de arme nenucleare cu putere mare, denumite ‘Prompt Global Strike’, potrivit ziarului New York Times. Aceste arme, rachete intercontinentale prevăzute cu încărcături explozive convenţionale puternice, care ar fi lansate din Statele Unite, ar putea să lovească oriunde în lume, în termen de o oră. În 2001, administraţia Bush le menţionase deja.

Din acest punct de vedere, dincolo de caracterul spectaculos al anunţurilor vizând reducerea stocurilor, strategia Obama ar reflecta în realitate o tendinţă de fond a doctrinei americane: mai puţin nuclear şi mai mult convenţional.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata