Bazele creşterii economice în Europa de Est

Puţini contestă faptul că 2010 va fi un an al creşterii economice în Europa de Est, variind de la o continuă prosperitate într-o Polonie care nu a cunoscut recesiunea la fragile semne de prosperitate mai departe spre nord, est şi sud. Nu toată lumea este însă de acord privind cauza acestei prosperităţi, susţine publicaţia britanică The Economist.

Erste Group, un consorţiu bancar cu sediul la Viena, evidenţiază în ultimul său briefing consumul casnic în creştere. Juraj Kotian, unul dintre economiştii de top ai băncii, susţine că recesiunea a acumulat economii, iar redresarea economică va permite celor care au făcut aceste economii să se relaxeze şi să înceapă să cheltuiască.
Consumul, argumentează el, va fi strâns legat de creşterea venitului disponibil, care se aşteaptă să aibă o creştere anuală de până la aproximativ 1-2,5% în regiune anul viitor, furnizând susţinerea necesară creşterii PIB-ului.

Excepţia este România, unde inflaţia mai mare (ca urmare a majorării TVA-ului) va aduce la scăderea anuală cu 0,8% a veniturilor reale disponibile. Prin urmare, se aşteaptă ca revenirea economică în prezent doar bazată pe exporturi să devină mai echilibrată. În plus, ratele de economisire durabilă şi ratele de finanţare/creditare netă ar trebui să facă creşterea consumului în statele Europei Centrale şi de Est mai puţin vulnerabilă în anii următori.

Alţii nu sunt de acord. Bank Austria, parte a grupului italian UniCredit, se aşteaptă în raportul său la o redresare economică ‘cu două viteze’, cu ţări precum Ungaria şi Lituania pe poziţii mult mai proaste decât Polonia sau Turcia. De asemenea, banca susţine că nu se prevede nicio revenire în cererea pentru locuinţe în următorul trimestru.

Erste face speculaţii în timp ce UniCredit extrapolează. Ambele rapoarte se bazează în cele din urmă pe creşterea cererii pentru exporturi din statele Europei Centrale şi de Est, iar dacă aceasta nu se întâmplă, probabil din cauza unei recesiuni în formă de W sau din cauza unor noi probleme în sistemul financiar, durerea va fi resimţită rapid, iar redresarea economică deraiată.

Pe scurt, regiunea nu este stăpână pe soarta sa. Guvernele au încă avantajul enorm al costurilor reduse ale forţei de muncă, însă trebuie să îşi păstreze avantajul prin reformarea serviciilor publice (în special în domeniul educaţiei) şi modernizarea infrastructurii. De asemenea, ele trebuie să păstreze pieţele muncii flexibile şi să crească participarea forţei de muncă.
Toate acestea reprezintă condiţiile necesare pentru un salt în nivelul de trai în scopul ajungerii din urmă a Europei de Vest, fără a fi însă şi suficiente. Creşterea economică în partea bogată a continentului este cea mai bună cale pentru ca ţările mai sărace să le prindă din urmă pe cele mai bogate.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata