# „Bazooka” lui Draghi va îngenunchea definitiv euro?

> BCE se pregătește pentru un nou program de relaxare monetară Anunțul așteptat pe 22 ianuarie Analiștii economici anticipează că Banca Centrală Europeană (BCE) va anunța pe 22 ianuarie demararea unu...

Publicat: 21 ianuarie 2015, 11:21 · Actualizat: 6 noiembrie 2024, 13:06 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/bazooka-lui-draghi-va-ingenunchea-definitiv-euro/ · Publicație: Financiarul

### BCE se pregătește pentru un nou program de relaxare monetară

#### Anunțul așteptat pe 22 ianuarie

Analiștii economici anticipează că Banca Centrală Europeană (BCE) va anunța pe 22 ianuarie demararea unui program extins de răscumpărare a datoriilor suverane, menit să stimuleze economia zonei euro și să revitalizeze consumul. Deși majoritatea experților sunt încrezători în această direcție, există și voci care subliniază riscurile asociate cu o astfel de măsură.

#### Semnalele din piață

Decizia recentă a Băncii Naționale a Elveției (BNS) de a renunța la plafonarea cursului EURO/CHF este interpretată ca un indiciu că BCE ar putea urma o strategie similară cu cea adoptată de Rezerva Federală Americană. Economiștii de la Commerzbank afirmă fără ezitare că „nu există nicio îndoială” că BCE va deschide un nou capitol riscant, iar specialiștii ING consideră „extrem de dificil” ca banca centrală europeană să nu anunțe un program QE.

#### Contextul economic actual

În prezent, condițiile par favorabile pentru ca BCE să utilizeze acest instrument. Rata inflației din decembrie s-a [menținut în teritoriu negativ](https://financiarul.ro/actuale/inflatia-anuala-s-a-mentinut-in-teritoriu-negativ-in-iulie-la-17-un-nou-minim-istoric-in-25-de-ani/) (-0,2%), iar scaderea prețurilor petrolului complichează și mai mult situația economică. Totuși, intrarea unei deviații economice semnificative ar putea avea consecințe grave asupra stabilității financiare globale.

Recenta decizie a Curții Europene de Justiție care susține programul OMT al BCE adaugă o dimensiune suplimentară acestei discuții. Acest program nu a fost utilizat până acum și ar putea oferi băncii centrale mai multe opțiuni în gestionarea crizei economice.

#### Disensiuni interne la nivelul BCE

Deși piețele financiare par pregătite pentru anunțul QE, Consiliul guvernatorilor al BCE se confruntăm cu divergențe interne. Jens Weidmann, președintele Băncii Centrale Germane, împreună cu alți guvernatori exprimând rezerve față de această abordare. Mario Draghi însăși recunoaște limitările opțiunilor disponibile: „Nu este ca și cum posibilitățile sunt fără sfârșit”.

Un alt membru important al Comitetului executiv al BCE, Benoit Coeuré, sugerează că strategia va lua în considerare experiența Statelor Unite și Marii Britanii privind cantitatea obligațiunilor cumpărăte pentru restabilirea încrederii piețelor într-o inflație apropiată țintei de 2%.

#### Provocările viitoare ale QE

Cu toate acestea, implementarea unui [astfel de program](https://financiarul.ro/actuale/acordul-care-va-fi-ncheiat-de-romnia-cu-instituiile-internaionale-este-unul-de-prevenie/) ridică întrebări legate despre impactul asupra coeziunii zonei euro. Criticii avertizează că QE poate crea tensiuni între statele membre dacă nu este gestionat corespunzător.

Pe scurt, deciziile ce urmează să fie luate pe 22 ianuarie vor avea implicații semnificative atât pentru economia europeanã cât și pentru stabilitatea financiarã globalã.

### Provocările Programului de Relaxare Cantitativă al BCE: O Analiză a Riscurilor și Responsabilităților

#### Contextul întâlnirii dintre BCE și liderii germani

Recent, publicația „Der Spiegel” a discutat despre întâlnirea dintre președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, și cancelarul german Angela Merkel, însoțită de ministrul de finanțe Wolfgang Schäuble. Această întâlnire a pus în evidență o problemă crucială: implicarea băncilor centrale naționale în achiziția datoriilor guvernamentale.

#### Implicațiile pentru Bundesbank

Conform analizei, Bundesbank ar trebui să se concentreze pe cumpărarea obligațiunilor emise de Germania, asumându-și astfel riscurile asociate doar cu datoria națională. Această abordare reflectă dorința lui Draghi de a evita un conflict direct cu Germania, care s-a opus ferm unui program extins de relaxare cantitativă (QE). Totuși, această opoziție subliniază diviziunile existente între băncile centrale europene și complicarea evaluării impactului QE asupra economiei continentale.

#### Aspecte legale ale pierderilor în cadrul Eurosistemului

Articolul 33 din tratatul privind funcționarea Eurosistemului stipulează că pierderile sunt distribuite la nivelul întregii Uniuni Europene. Acest lucru sugerează că Draghi ar putea fi nevoit să facă concesii față de Germania care depășesc limitele legale stabilite. Conform articolului 33.2, orice pierdere ar trebui acoperită din rezervele BCE, ceea ce ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea financiară a programului QE.

#### Rezervele BCE vs. necesarul financiar pentru QE

Raportul anual al BCE indicau că rezervele sale provizionate erau estimate la 7,5 miliarde euro în 2013 – o sumă considerabil mai mică decât cele între 500 și 1.000 miliarde euro necesare pentru implementarea QE. În acest context complex al solidarității financiare europene, este evident că discuțiile despre distribuirea pierderilor devin esențiale.

#### Distribuția riscurilor între statele membre

Decizia privind modul în care vor fi repartizate pierderile va depinde exclusiv de consiliul guvernatorilor BCE. Aceasta deschide calea ca Germania să refuze plata unor eventuale pierderi generate de partenerii din Uniune dacă nu se ajunge la un acord clar asupra responsabilităților financiare.

#### Dilema eficienței programului QE

Chiar dacă jurnaliștii „Der Spiegel” nu au clarificat dacă programul QE este parte integrantă a acestui acord potențial cu Germania, rămâne o întrebare fundamental: De ce se discută despre "raționalizarea" pierderilor? Aceasta poate duce la ineficiențe majore deoarece stimulentele pentru băncile naționale sau guverne sunt minime atunci când vine vorba despre participarea la un astfel de program.

În plus, fiecare bancă central poate achiziționa maximum 25% din datoria naționala; prin urmare orice pierdere semnificativă va reveni contribuabililor locali – ceea ce pune sub semnul întrebării viabilitatea proiectului QE per ansamblu.

### Concluzie

Scenariile posibile devin tot mai complexe pe măsură ce fondurile rezervelor BCE se epuizează rapid într-un mediu economic instabil. Cu estimări ale costurilor implementării QE ajungând până la 550 miliarde euro și o marjǎ maximǎ potenţialǎ absorbitǎ estimată la doar 1,4% din această sumã totalã disponibilã ca rezervǎ actualã a BCE (7,5 miliarde euro), eficiența generalĂ şi sustenabilitatea acestui proiect rămân extrem de îndoielnice.### BCE se pregătește pentru o intervenție majoră în economia zonei euro

#### Reuniunea crucială din 22 ianuarie

Reuniunea Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) programată pentru 22 ianuarie este considerată una dintre cele mai semnificative întâlniri de la preluarea conducerii de către Mario Draghi în noiembrie 2011. Deși deciziile finale rămân necunoscute, așteptările sunt mari, iar investitorii speculează asupra unei posibile operațiuni masive de injectare a lichidităților, denumită deja „bazooka lui Draghi”. Se estimează că BCE ar putea aloca între 500 și 1.000 miliarde euro pentru achiziția de titluri de stat, [cu scopul de](https://financiarul.ro/actuale/guvernatorul-bancii-spaniei-este-posibila-o-mare-recesiune-mondiala/) a stimula încrederea în instituțiile financiare și a revitaliza piața creditelor.

#### Măsuri neobișnuite într-un context economic stagnat

Această abordare ar putea marca o schimbare semnificativă în politica monetară europeană, similară cu măsurile adoptate anterior de Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Japonia. Totuși, utilizarea tiparniței nu este fără controverse. Germania are rezerve istorice față de astfel de măsuri din cauza temerilor legate de inflație și bule financiare. În plus, tratatul de la Maastricht interzice finanțarea directă a statelor membre prin intermediul BCE.

#### Impactul asupra dobânzilor și economiei reale

Prin achiziția obligațiunilor guvernamentale – estimându-se că valoarea totală a acestora se ridică la aproximativ 7.000 miliarde euro – BCE ar putea determina o scădere semnificativă a dobânzilor referință. Aceasta va beneficia pe termen lung atât guvernele naționale cât și sectorul bancar, facilitând refinanțările mai ieftine pentru companii. O astfel de mișcare ar putea stimula apetitul investitorilor pentru active cu risc ridicat.

#### Provocări viitoare pentru construcția europeană

Cu toate acestea, provocările rămân considerabile. Ewald Nowotny, membru al Consiliului BCE, avertizează că zona euro s-ar putea confrunta cu inflație negativă la începutul anului curent și chiar deflație pe parcursul anului 2015. Acesta subliniază faptul că opțiunile disponibile sunt limitate într-un [context economic tot mai complicat](https://financiarul.ro/actuale/grasunul-srl-am-castigat-un-proiect-european-dar-cred-ca-il-las-amintire-la-nepoti/).

***Dãnuţ DUDU***