# Bruxelles-ul trage pe dreapta cu dosarele Ungariei, în așteptarea alegerilor > Comisia Europeană a pus frână, cel puțin temporar, deciziilor legate de Ungaria. Două surse bine informate mi-au confirmat că motivul e simplu: nimeni nu vrea să dea senzația de amestec în campania... Publicat: 12 ianuarie 2026, 17:45 · Actualizat: 12 ianuarie 2026, 17:45 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/bruxelles-ul-trage-pe-dreapta-cu-dosarele-ungariei-in-asteptarea-alegerilor/ · Publicație: Financiarul ![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/01/bruxelles-ul-trage-pe-dreapta-cu-dosarele-ungariei-in-asteptarea-alegerilor.jpg) Comisia Europeană a pus frână, cel puțin temporar, deciziilor legate de Ungaria. Două surse bine informate mi-au confirmat că motivul e simplu: nimeni nu vrea să dea senzația de amestec în campania electorală de la Budapesta și, mai ales, să-i ofere lui Viktor Orbán muniție pentru retorica sa anti-UE. „În cazul dosarelor ungare, e ca și cum ar fi înghețat totul. Nu se mai întâmplă nimic. Comisia așteaptă luna aprilie cu sufletul la gură și urmărește atent sondajele de opinie”, mi-a spus un diplomat UE, sub protecția anonimatului. Practic, nimeni nu vrea să facă valuri înainte de vot. ## Alegeri cruciale în Ungaria La mijlocul lunii aprilie, Ungaria își alege Parlamentul, într-un scrutin care ar putea marca sfârșitul erei Orbán. Partidul de opoziție Tisza, condus de Péter Magyar, pare să conducă în sondaje în fața coaliției Fidesz-KDNP a lui Orbán, deși diferența se micșorează pe zi ce trece. Va reuși oare Magyar să-l detroneze pe premier? Orbán, ca un veritabil maestru al propagandei, își prezintă adesea țara ca pe o victimă a „birocraților de la Bruxelles, care promovează războiul, ideologia de gen și granițele deschise” pentru a lăsa migranții să invadeze continentul. Un discurs pe care îl știm cu toții. O sursă a adăugat că orice procedură de infringement ar putea fi transformată într-o armă de către Orbán. Premierul nu ratează nicio ocazie să critice sancțiunile UE împotriva Ungariei și să-i atace pe politicienii europeni. Să nu uităm că, în 2024, Curtea Europeană de Justiție a amendat Ungaria cu o penalitate zilnică pentru încălcarea normelor UE privind azilul. Dar Orbán a replicat, de nenumărate ori, că sancțiunile merită plătite pentru a „menține Ungaria în siguranță”. „Plătim un milion pe zi. Atât suntem pedepsiți pentru gardul de frontieră pe care l-am construit acum 10 ani. Mulți bani, dar este cea mai bună investiție pentru viitorul nostru”, scria Orbán pe rețelele de socializare în luna iulie. Un mesaj reluat și în timpul vizitei sale la Washington, unde a încercat să copieze politica dură a lui Trump privind migrația ilegală. ## Nicio acțiune legală privind interzicerea Budapest Pride Inacțiunea Comisiei în cazul interzicerii Budapest Pride e cu atât mai stranie cu cât șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, s-a declarat aliat al comunității LGTBQ+, după ce evenimentul a fost supus unei presiuni imense din partea guvernului ungar anul trecut. Oare ce s-a întâmplat de atunci? În martie anul trecut, Parlamentul ungar a adoptat o lege care interzice, practic, participarea la Pride, cu amenințări de amenzi și supraveghere prin camere inteligente. ONG-urile și activiștii au denunțat imediat legislația ca fiind discriminatorie și au cerut intervenția UE. Și au avut dreptate. Textul legal, un adaos de 3 pagini la legea adunărilor publice, așteaptă încă o evaluare juridică din partea Comisiei, fără ca vreo măsură legală să fie anunțată până acum. Budapest Pride a mers mai departe, sfidând interdicția guvernului, cu sprijinul primarului orașului, Gergely Karácsony. Într-o discuție cu Euronews în octombrie, Karácsony a spus clar că inacțiunea Comisiei Europene e o decizie politică. Nu s-a ferit deloc să spună lucrurilor pe nume. „A fost evident din primul minut că acest lucru este complet contrar dreptului comunitar european. Încerc să înțeleg de ce nu există voință politică de a merge împotriva acestui lucru. Poate că așteaptă sau poate că se tem că acest proces se va prelungi și nu vor să influențeze alegerile parlamentare”, a punctat Gergely Karácsony. În schimb, Comisia nu a stat pe gânduri când a venit vorba de un amendament constituțional slovac care stipula că există doar două sexe - masculin și feminin. A declanșat o procedură de infringement împotriva Slovaciei încă din noiembrie anul trecut. Oare de ce două măsuri diferite? ## Bruxelles amână ancheta privind acuzațiile de spionaj ale Ungariei În octombrie anul trecut, reprezentanța permanentă a Ungariei la Bruxelles a fost zguduită de un scandal: oficiali conectați cu guvernul Orbán ar fi ordonat funcționarilor să spioneze și să adune informații despre dosarele sensibile gestionate de Comisie în legătură cu Budapesta. Un adevărat film de spionaj! Această presupusă rețea de spionaj, activă între 2012 și 2018, ar fi încercat chiar să recruteze cetățeni ungari care lucrează pentru instituțiile UE. Comisia a demarat o anchetă internă pentru a verifica rolul comisarului pentru sănătate, Olivér Várhelyi, care era ambasadorul Ungariei la UE în perioada în care rețeaua de spionaj era operațională și lucra îndeaproape cu Orbán. Dar, se pare, fără rezultate notabile. S-a mușamalizat ceva? Inițial, Comisia voia să publice rezultatele înainte de Crăciun, dar am aflat că și această procedură e amânată, probabil chiar și după alegeri. Oare de ce atâta mister? Oficiali ai Comisiei mi-au sugerat că o anchetă care ar duce la demiterea lui Várhelyi ar putea crea o problemă și mai mare. Comisarul ungar gestionează un portofoliu mic în comparație cu omologii săi, e tehnic și, în general, se limitează la treburile sale. Mai bine un rău cunoscut decât unul necunoscut? O persoană a spus că un înlocuitor ar putea fi mult mai greu de gestionat. Várhelyi a negat vehement orice acuzație de comportament necorespunzător sau de spionaj în numele autorităților ungare. Până la urmă, cine are dreptate? ## Decizii financiare legate de fondurile pentru Ungaria, în așteptare În decembrie anul trecut, Ungaria a cerut regruparea a circa 4 miliarde de euro în cadrul Facilității de redresare și reziliență (RRF) a UE, prin intermediul Băncii de Dezvoltare a Ungariei. Un joc de glezne financiar? Astfel, prin intermediul brațului său de investiții de stat, Ungaria ar putea îndeplini, teoretic, criteriile de cheltuieli și ar evita pierderea acestor fonduri. Dar Comisia ezită să ia o decizie înainte de votul din aprilie. Nimeni nu vrea să se grăbească. UE a înghețat majoritatea fondurilor UE pentru Ungaria din cauza problemelor legate de statul de drept. Țara a pierdut deja peste un miliard de euro, deoarece termenele pentru cheltuirea banilor au expirat la sfârșitul anului 2025. Parlamentul European a cerut și mai multe înghețări financiare și suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în rezoluția sa din cadrul revizuirii articolului 7, votată în noiembrie anul trecut. Europarlamentarul Daniel Freund e de părere că UE a făcut o greșeală strategică prin faptul că nu a luat măsuri, chiar și cu riscul de a fi instrumentalizată în timpul campaniei electorale. „Din punct de vedere strategic, ideea de a nu interveni este foarte proastă”, mi-a spus el. „Nu există așa ceva ca suspendarea tratatelor UE pentru că există o campanie electorală.” Un punct de vedere tranșant. Politicianul german, membru al Partidului Verzilor, a adăugat că UE ar trebui să demasce „minciunile guvernului ungar” în loc să se ascundă. Această atitudine, susține el, s-ar putea întoarce ca un bumerang asupra instituțiilor europene, „în același mod în care principiul non-interferenței a făcut-o în timpul și după votul Brexit”. O comparație dură, dar pertinentă. ## Așteaptă Bruxelles-ul ca Magyar să netezească legăturile cu UE? Bruxelles-ul are multe de pierdut sau de câștigat cu alegerile din Ungaria din aprilie. Miza e mare. Viktor Orbán, la putere din 2010 cu o super majoritate, se opune vehement unor dosare legislative europene cheie, de la sprijinul financiar pentru Ucraina, la sancțiuni și la normele comune privind migrația. E un adevărat spin în coasta UE. Politica sa de veto, folosită acum la fiecare vot, a creat tensiuni interne uriașe în cadrul UE, unde unanimitatea e adesea necesară pentru deciziile politice, mai ales în ceea ce privește politica externă europeană. Un blocaj permanent? Oponentul său, Péter Magyar, e un conservator mult mai tânăr, fost aliat și actual membru al Partidului Popular European, grupul politic de centru-dreapta care domină Consiliul European și Parlamentul European. Un profil diferit. Magyar e văzut ca un politician mai pro-european, care ar putea reface relația Budapesta-Bruxelles, ruptă sub conducerea lui Orbán, și ar putea debloca finanțarea UE, la fel ca revenirea lui Donald Tusk în Polonia. Un scenariu optimist? O sursă din Parlamentul European mi-a spus, sub protecția anonimatului, că Tisza și PPE contribuie la tăcerea UE cu privire la dosarele ungare. Oare să fie adevărat? „Chiar și șoimii Ungariei din interiorul PPE spun 'să nu facem nimic', deoarece Orbán o va folosi abuziv în campania de denigrare a Bruxelles-ului. E o greșeală”, a punctat sursa parlamentară. Un calcul greșit? Există un singur domeniu în care Comisia e pregătită să colaboreze cu Orbán: cheltuielile pentru apărare. În cadrul Acțiunii de securitate pentru Europa (SAFE), UE a decis, în mai anul trecut, să aloce 16 miliarde de euro pentru Budapesta, a treia cea mai mare sumă dintre statele membre. Un semnal clar că securitatea e mai presus de politică.