În data de 18-01-2024, Comitetul Consultativ al UE pentru climă, un organism științific independent, a îndemnat la eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili și la încheierea dosarelor în curs de soluționare a „Dealului verde”, pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor blocului pentru 2030.
În afirmaţiile sale, „Atingerea neutralității climatice până în 2050 este o cursă contra cronometru și nu ne putem permite să ne aplecăm acum”, a declarat președintele consiliului consultativ, Ottmar Edenhofer.
Astfel, „Pentru a rămâne pe drumul cel bun, trebuie să ne asigurăm că acțiunile de astăzi sunt în concordanță cu obiectivele noastre pe termen lung.”
Iar, în lista dosarelor aflate în așteptare se include, de exemplu şi revizuirea directivei privind impozitarea energiei (DIE) – care este încă în impas în Consiliul UE și în Parlamentul European.
Concret, organismul pentru climă a afirmat într-un raport că revizuirea ar trebui să impună rate de impozitare mai mari pentru poluatori și să elimine scutirile de impozit, de care beneficiază în prezent sectoare precum aviația, transportul maritim, transportul rutier profesionist, agricultura, încălzirea clădirilor și industriile energofage.
Rămâne însă de văzut dacă revizuirea va fi finalizată înainte de alegerile europarlamentare din luna iunie, întrucât modificarea normelor de impozitare necesită unanimitate.
Experții au susținut că subvențiile pentru combustibilii fosili subminează tranziția climatică și fac apel la țările UE să stabilească un plan clar și un termen limită pentru eliminarea lor treptată.
Astfel, „Scăderea cărbunelui și a gazelor fosile este prea lentă, ca urmare a semnalelor insuficiente privind prețurile, a continuării subvențiilor și a incoerențelor din cadrul politicii UE”, se arată în raportul lor.
Însă, în timp ce instrumentul UE de stabilire a prețului carbonului (ETS) este considerat ca fiind un semnal puternic pentru eliminarea treptată a utilizării combustibililor fosili în energia electrică publică, experții au identificat neconcordanțe politice în ceea ce privește reducerea gazelor în viitoarele sisteme energetice.
În special, raportul menționează neconcordanțe legate de Regulamentul TEN-E privind infrastructura energetică transfrontalieră, de normele UE privind rețelele de gaz și hidrogen, de normele privind ajutoarele de stat și de controversata taxonomie a UE.
La rândul său, Comisia Europeană a susținut că UE este „angajată în mod activ” în eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, ca parte a angajamentelor sale asumate în contextul G20 și al OMC.
Însă organismul pentru climă a îndemnat Comisia să facă normele UE privind ajutoarele de stat mai compatibile cu obiectivele UE în materie de climă.
Aceștia au declarat că dispozițiile temporare și cele determinate de criză continuă să fie prelungite, permițând finanțelor publice să susțină funcționarea centralelor electrice pe bază de combustibili fosili și a companiilor mari consumatoare de energie.
Practic, în perioada 2015-2021, subvențiile pentru combustibilii fosili au reprezentat aproximativ 56 de miliarde de euro. Însă, în anul 2022, subvențiile au crescut de peste două ori în contextul crizei energetice, ajungând la cel puțin 123 de miliarde de euro, în timp ce subvențiile pentru gazele fosile s-au triplat, ajungând la 46 de miliarde de euro.
În prezent, subvențiile pentru combustibilii fosili sunt în special ridicate în Portugalia, Grecia, Cipru, Ungaria și Malta, în timp ce Slovacia, Suedia, Cehia și Danemarca prezintă ponderi comparativ mai mici în raport cu PIB-ul.
În concluzie, o eliminare rapidă a subvențiilor pentru combustibilii fosili ar crește veniturile naționale sau ar reduce cheltuielile acestora, permițându-le să utilizeze acești bani pentru a finanța investițiile în domeniul climei, se arată în raport.
Acesta adaugă că un instrument comun de îndatorare (similar fondurilor de redresare post-pandemică) ar putea reduce riscul de fragmentare a pieței unice după 2026.
Sursa: euobserver.com