Băncile din UE s-au angajat să returneze peste 120 de miliarde de euro acționarilor în acest an, în urma unor profituri record în 2023, potrivit cifrelor reunite de banca elvețiană UBS.
Iar unul dintre principalele motive invocate în apelurile băncilor pentru obținerea de câștiguri este reprezentat de ratele dobânzilor.
În acest sens, băncile comerciale obțin în prezent profituri de 140 de miliarde de euro, deoarece Banca Centrală Europeană plătește dobânzi mult mai mari pentru rezervele excedentare de 3 600 de miliarde de euro decât plătesc băncile comerciale deponenților.
Banca olandeză ING, de exemplu, plătește deponenților o dobândă de 1,5% – mai mică dacă economiile depășesc 10.000 de euro – în timp ce BCE plătește băncii o rată a depozitelor de patru procente.
Din cifrele publicate luna aceasta, banca olandeză aproape că și-a dublat profitul net în 2023, ajungând la 7,3 miliarde de euro.
Într-un comunicat de presă, directorul general al ING, Steven van Rijswijk, a atribuit anul de succes al băncii „veniturilor nete mai mari din dobânzi și costului nostru continuu cu risc scăzut”.
Iar ING nu este o excepție. Bank of Ireland a anunțat cifre de creștere a profiturilor la fel de ridicate și s-a angajat să mai mult decât triplaseze randamentul acționarilor, anunțat luni.
Apoi UniCredit din Italia s-a angajat să distribuie investitorilor întregul său profit din 2023, în valoare de 8,6 miliarde de euro. UBS intenționează să majoreze dividendele plătite cu 27% în luna mai.
În total, băncile de top din UE au anunțat răscumpărări de acțiuni în valoare de 47 de miliarde de euro și dividende în valoare de 74 de miliarde de euro – cele mai mari sume de la criza financiară din 2008.
Însă, în timp ce băncile culeg profituri record, van Rijswijk de la ING a descris anul 2023 ca fiind un „an provocator”, citând șocurile politice și economice.
Directorii băncilor au fost supuși unor presiuni tot mai mari din partea acționarilor pentru a crește plățile după ani de randamente relativ slabe.
O parte din provocarea cu care se confruntă băncile a venit din partea guvernelor.
Exemplul spaniol
În contextul bacar european, ca răspuns la profiturile supradimensionate din acest sector, unele guverne, printre care Spania, Ungaria, Republica Cehă și Lituania, au anunțat impozite excepționale pentru bănci.
Spania, de exemplu, a instituit în 2023 un impozit excepțional de 4,8% pentru bănci, pe care intenționează să îl prelungească până în 2024.
Guvernul italian a provocat o prăbușire a acțiunilor bancare în luna august a anului trecut, când a anunțat o taxă unică de 40% pe profiturile băncilor.
Cu toate acestea, impozitele excepționale s-au dovedit a fi controversate în rândul liderilor de afaceri, iar guvernele au câștigat adesea mult mai puțin decât se așteptau inițial.
În urma unei runde intense de discuții cu băncile, Ministerul de Finanțe din Italia a atenuat taxa pe câștiguri excepționale, permițând băncilor să ocolească plata taxei.
Prea generoasă?
Însă, între timp, unii economiști sunt îngrijorați că BCE este prea generoasă.
Băncile centrale din întreaga Europă înregistrează pierderi din cauza plății dobânzilor mari.
În viziunea profesorului de economie de la London School of Economics, Paul de Grauwe, a descris politica BCE ca fiind o subvenție bancară.
De asemenea, acesta a cerut BCE să crească nivelul minim al rezervelor peste care nu plătește dobânzi.
Acest lucru a fost făcut în 2019, când BCE a introdus un așa-numit sistem cu două niveluri, care, de fapt, a scutit băncile comerciale de plata dobânzilor către banca centrală pentru rezervele lor atunci când ratele erau negative.
Concret, într-o recentă scrisoare deschisă a ONG-ului Positive Money – co-semnată de un grup de economiști, inclusiv de Grauwe, și de europarlamentari, printre care vicepreședintele grupului Verzilor, europarlamentarul Bas Eickhout – a cerut BCE să instituie un sistem similar pentru a reduce plățile „în exces” către băncile comerciale.
Președintele BCE, Christine Lagarde, va discuta despre politica monetară în Parlamentul European de la Strasbourg, în ziua de luni seară.
Sursa: euobserver.com
