Comisia Europeană a propus miercuri (24 ianuarie) actualizarea directivei privind comitetele europene de întreprindere pentru a le permite lucrătorilor să se exprime mai puternic în marile companii multinaționale.
Astfel, directiva originală datează din anul 1994, când a fost un pionier în crearea acestor organisme, care reprezintă o punte de legătură între angajatori și angajați la nivel de întreprindere – dar la acea vreme nu a definit în mod corespunzător ceea ce ar trebui să facă acestea.
În opinia sa, „Comitetele de întreprindere pot într-adevăr să ajute la anticiparea și gestionarea schimbărilor substanțiale, iar aceasta este perioada în care asistăm la astfel de schimbări în multe sectoare cu activități transnaționale”, a subliniat comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, Nicolas Schmit.
În prezent, există aproximativ 1 000 de comitete europene de întreprindere (CEE) care reprezintă peste 11,3 milioane de lucrători, însă acest număr reprezintă încă mai puțin de o treime din cele aproximativ 4 000 de întreprinderi eligibile, potrivit executivului UE.
În prezent, deficiențele directivei nu se limitează la domeniul de aplicare al acestor organisme.
În acest sens, „Comisia însăși a remarcat, în raportul său de evaluare din 2018, deficiențele generale ale instrumentelor existente pentru a permite comitetelor europene de întreprindere să își impună drepturile”, a declarat pentru EUobserver Oliver Roethig, secretar regional al UNI Europa, o organizație care reprezintă șapte milioane de lucrători din sectorul serviciilor.
Practic, scopul acestor organisme este de a se asigura că angajații din întreprinderile cu peste 1 000 de angajați, care își desfășoară activitatea în cel puțin două țări din UE sau din Spațiul economic European (SEE), sunt consultați și informați cu privire la aspecte transnaționale. De exemplu, atunci când au loc restructurări sau când sunt introduse schimbări în legătură cu tranziția digitală și ecologică.
În viziunea sa, „Dacă întreprinderile devin din ce în ce mai europene, participarea lucrătorilor trebuie să țină pasul cu această tendință”, a declarat pentru EUobserver, înaintea propunerii, eurodeputatul Dennis Radtke, din partea Partidului Popular European de centru-dreapta, care a condus raportul Parlamentului care solicită Comisiei această revizuire.
În plus, „De aceea, dorim să consolidăm și să clarificăm normele actuale în consecință”, a adăugat el.
Comisia a propus acum eliminarea unor excepții din directivă, permițând celor aproximativ 5,4 milioane de lucrători din 320 de companii multinaționale să solicite crearea unui nou comitet european de întreprindere, precum și definirea clară a „chestiunilor transnaționale” și asigurarea faptului că drepturile de informare și consultare sunt mai oportune și mai semnificative.
În schimb, grupul de lobby BusinessEurope și-a exprimat deja îngrijorări serioase cu privire la anunțul de miercuri.
La rândul său, „Propunerea Comisiei de a include în directivă acordurile încheiate înainte de 1996 sau între 2009-2011 va aduce prejudicii multor comitete europene de întreprindere care funcționează bine”, a declarat directorul general al acestui grup, Markus J. Beyrer.
De asemenea, executivul UE a solicitat statelor membre să introducă sancțiuni eficiente, disuasive și proporționale pentru a pune în aplicare directiva.
Astfel, „Avem nevoie de un sistem de sancțiuni mai dur, precum cel prevăzut în Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR)”, a avertizat eurodeputatul Radtke.
În aceeași ordine de idei, Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) a subliniat că directiva are încă nevoie de sancțiuni suficient de puternice pentru a descuraja companiile să încalce aceste drepturi – citând faptul că amenda maximă pentru nerespectare în Germania este de numai 15.000 de euro, de exemplu.
Secretarul general adjunct al Confederației, Isabelle Schömann, a declarat că actuala directivă este „un tigru fără dinți de care companiile multinaționale continuă să abuzeze pentru a încălca drepturile lucrătorilor la informare și consultare”.
Confederația consideră, de asemenea, că directiva ar trebui extinsă la francize pentru a se asigura că societăți precum McDonald’s sunt acoperite de un comitet european de întreprindere.
UNI Europa a salutat propunerea ca fiind un important pas înainte, dar nu se așteaptă ca aceasta să fie la fel de „ambițioasă” ca cea a Parlamentului.
Astfel, „Dreptul reprezentanților sindicatelor de a participa la toate comitetele europene de întreprindere și de a avea acces la toate locurile de muncă este o condiție necesară pentru a sprijini și coordona mai eficient activitatea comitetului european de întreprindere”, a declarat Roethig.
Propunerea Comisiei va trebui acum să fie examinată de colegiuitori: Parlamentul European și statele membre.
Odată adoptat un text final, țările UE vor avea la dispoziție un an pentru a transpune directiva în legislația națională și încă doi ani pentru ca noile norme să se aplice.
Aşadar, „Vom face tot ce ne stă în putință pentru a avea o poziție a Parlamentului European înainte de alegerile europene”, a conchis Radtke.
Sursa: euobserver.com
