În Europa, cei care se îndoiesc de climă se află pe primul loc în Olanda. Interdicția cazanelor pune guvernul german pe jar. Cinci ani de la „gilets jaunes” în Franța. [Yellow Vests movement] l-a forțat să se retragă în privința taxei pe carburanți, președintele Emmanuel Macron cere o pauză de la normele de mediu ale UE.
În timp ce guvernele se ceartă la COP28, partidele politice din Europa au motive să se teamă că promisiunea de a acționa în privința unor obiective îndrăznețe de reducere a emisiilor de dioxid de carbon va fi ca și cum curcanii ar vota pentru Crăciun. Mulți alegători consideră că pur și simplu nu își pot permite să abordeze problema schimbărilor climatice.
Ceea ce reiese este conștientizarea unei temeri în rândul celor cu bugete restrânse cu privire la costurile suplimentare, dar și o dorință de a face partea lor.
Astfel, Fundația Regele Baudouin din Belgia, împreună cu un grup de alte fundații caritabile europene, am fost îndemnați de această reacție împotriva agendei ecologice a lui Macron să căutăm răspunsuri la o întrebare care rămâne fundamentală pentru a face progrese în ceea ce privește ambițiile climatice ale Europei, cu un nou Parlament European și o nouă Comisie UE în 2024 – ce fel de tranziție ecologică poate asigura implicarea celor care vor avea cel mai mult de suferit de pe urma schimbărilor climatice, dar care au cea mai mică capacitate de a-și adapta stilul de viață sau de a plăti facturi mai mari?
Un prim pas, care poate părea evident, dar despre care am descoperit că are puține precedente recente, a fost să îi întrebăm.
Concret, proiectul Fair Energy Transition for All (Tranziția energetică echitabilă pentru toți) – sau FETA – a întreprins un exercițiu de ascultare la nivel de bază pe întreg continentul. Acesta a demonstrat, în primul rând, că, indiferent de ceea ce cred unii politicieni, există puțini „sceptici în materie de climă” printre cetățenii europeni cei mai greu încercați și dezavantajați; și, în al doilea rând, că dacă se acordă timp și efort pentru a-i asculta, se pot elabora politici care nu numai că vor ajuta planeta, ci vor contribui și la vindecarea societăților noastre divizate și inegale.
Putem depăși această polarizare percepută între o „elită” care gândește ecologic și un „popor” aparent obstrucționist și putem lansa o tranziție climatică cu adevărat colaborativă, făcând din cei mai vulnerabili din societate actori și parteneri ai unei schimbări care funcționează pentru ei.
În prezent, pentru a asculta opiniile celor care se simt excluși este nevoie de un anumit grad de creativitate și de investiții, în timp și resurse. FETA a organizat discuții privind reducerea emisiilor la care au participat 1 000 de persoane care trăiesc în condiții dificile în nouă țări din UE. Renunțând la presupunerile leneșe și mergând dincolo de opiniile adunate de organizatorii comunitari, pentru a asculta direct de la cei care se simt neauziți și lăsați în urmă, am constatat că preocupările lor – și ideile constructive – sunt diverse, originale și pline de soluții.
În plus, pentru a ajunge la cei fără loc de muncă, la cei cu locuințe precare, la cei care se luptă cu bătrânețea sau cu sănătatea precară, la părinții singuri, în orașe, orașe și sate, este nevoie de răbdare.
În acest sens, pentru a-și forma puncte de vedere cu privire la probleme complexe este nevoie de explicații clare și de construirea încrederii în rândul oamenilor care au ajuns să aibă neîncredere în mulți dintre cei care pretind că vorbesc în numele lor. Întâlnirea în spații familiare, împărțirea meselor, plata pentru timpul lor, toate acestea au fost de ajutor.
Financiar, însă, eeea ce reiese este o conștientizare a unei temeri în rândul celor cu bugete restrânse cu privire la costurile suplimentare, dar și o dorință de a face partea lor.
În opinia sa, „Economisirea energiei este un lucru bun”, a fost un comentariu tipic adresat cercetătorilor FETA. „Dar nu vreau să-mi limitez copiii gătindu-le mai puțin sau spunându-le să facă un duș rece.”
De asemenea, este clar sentimentul că societatea este deja nedreaptă și că costurile schimbării ar trebui să fie suportate de guverne și de cei care cauzează mai mult din problemă. Și ceea ce nu merge foarte bine este să fii vorbit de sus – „Nu poți să conduci un tractor cu ajutorul pedalei”, a replicat un mic fermier spaniol, într-o replică la adresa orășenilor care schimbă SUV-urile cu două roți.
Iar, ascultarea vocilor neauzite ale Europei a conferit credibilitate recomandărilor politice elaborate în cadrul forumurilor cetățenești FETA. Acestea au fost prezentate la COP28 și suntem încântați să vedem că atât Comisia, cât și guvernele naționale iau în considerare ideile noastre.
Belgia a făcut din „tranziția favorabilă incluziunii” o piatră de temelie a președinției sale la Consiliul UE, care va începe în ianuarie.
Concret, FETA a generat propuneri la fel de variate ca și participanții săi. Acestea variază de la izolarea obligatorie, finanțată de proprietari și autobuze gratuite, până la împrumuturi ieftine pentru pompe de căldură sau pentru mașini mai puțin poluante. Cooperativele energetice locale sunt, de asemenea, populare, la fel ca și reducerea amprentei de carbon a limuzinelor și a avioanelor private.
În opinia lor, pentru cei care candidează pe listele scepticii în materie de climă pentru locurile din Strasbourg, mesajul europenilor aflați în dificultate este că și ei se tem pentru starea planetei de mâine și sunt dispuși să susțină liderii de astăzi – dacă aceștia oferă o tranziție ecologică care este, de asemenea, incluzivă și, mai presus de toate, echitabilă.
Sursa: euobserver.com
