Comuniştilor moldoveni le va fi greu în alegeri: Vladimir Voronin nu mai are voie săcandideze

Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis marţi, 3 august, că liderul comunist Vladimir Voronin nu mai are voie să candideze pentru un al treilea mandat prezidenţial.

Astfel, comuniştii, care potrivit cotidianului rus Kommersant reprezintă una dintre cele mai puternice forţe politice din republică, au rămas fără posibilitatea de a-l arunca pe liderul lor carismatic în lupta pentru putere. Acest lucru majorează şansele la victorie pentru alţi candidaţi, dintre care principalii sunt actualul premier Vlad Filat şi liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, notează cotidianul rus.

După cum a declarat pentru jurnalişti preşedintele Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, ‘un cetăţean al Republicii Moldova care a deţinut funcţia de preşedinte al ţării două mandate consecutiv şi ale cărui împuterniciri au expirat nu are dreptul să aspire din nou la acest post’. Pulbere a subliniat că Voronin nu poate candida la funcţia de preşedinte în următorii 4 ani.

Problema privind legalitatea înaintării comunistului Voronin la funcţia de preşedinte al republicii a fost pusă după ce anul trecut parlamentul moldovean nu reuşise să aleagă un nou preşedinte al ţării şi obligaţiile sale au fost asumate de preşedintele parlamentului Mihai Ghimpu.
La acea dată, în rândurile Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) apăruseră temeri că dnul Voronin va încerca din nou să lupte pentru funcţia de şef al statului, sub pretextul că timp de aproape un an în această funcţie s-a aflat o altă persoană.

În pofida faptului că reprezentanţii Partidului Comuniştilor nu au declarat niciodată că intenţionează să-l înainteze pe Voronin la preşedinţia ţării, o interpelare în acest sens a fost înaintată pentru orice eventualitate Curţii Constituţionale.
Comentând decizia de marţi a Curţii Constituţionale, liderul inamovibil al comuniştilor moldoveni a declarat că ‘nu s-a agăţat niciodată de putere’, subliniind că nici nu a declarat vreodată că intenţionează să candideze pentru un al treilea mandat prezidenţial.

Potrivit lui Voronin, însuşi faptul că AIE a adresat o interpelare de acest gen ‘demonstrează frica actualului regim’. ‘În frica privind zdrobirea lor iminentă (în alegeri), ei se adresează Justiţiei, pentru a obţine o decizie care să-i demoralizeze pe adepţii noştri. O idee proastă, primitivă’, a spus Voronin, citat de Kommersant.

Oricum, este o certitudine că Partidul Comuniştilor va fi nevoit să caute în rândurile sale o nouă persoană capabilă să lupte pentru fotoliul prezidenţial, cu atât mai mult cu cât alegerile prezidenţiale planificate în toamnă ar putea avea loc în acelaşi timp cu cele parlamentare, ceea ce înseamnă că un candidat la preşedinţie va trebui să devină locomotiva întregului partid, subliniază cotidianul rus.

În cazul în care alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare vor avea loc în aceeaşi zi, la funcţia supremă în stat ar putea candida toţi liderii AIE: preşedintele interimar al republicii Mihai Ghimpu, premierul Vlad Filat, liderul democrat Marian Lupu. Fiecare dintre ei şi-a făcut nu o dată publice ambiţiile de a accede la preşedinţie, notează Kommersant.

De altfel, şi Partidul Comuniştilor are alţi candidaţi în afară de Voronin, însă autoritatea lor, potrivit experţilor, nu este atât de mare precum cea a fostului preşedinte al ţării. ‘În umbra unui asemenea lider precum Voronin nu creşte nimic’, a declarat pe marginea acestui subiect politologul moldovean Arcadie Barbăroşie. Potrivit analistului, cel mai probabil candidat al comuniştilor la această funcţie este Zinaida Grecianîi, care mai candidase pentru acest post.

Alţi potenţiali candidaţi ai comuniştilor ar putea fi, în opinia lui Barbăroşie, fostul ministru de Externe, Andrei Stratan, şi actualul ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Neguţă. Însă, tuturor celor trei potenţiali candidaţi enumeraţi le va fi greu să lupte cu Filat şi Lupu, consideră Kommersant.
Primul, fiind premier, şi-a concentrat în mâinile sale puternice resurse administrative, în timp ce al doilea, în pofida faptului că nu deţine niciun fel de posturi de conducere, se bucură de o cotă de popularitate destul de ridicată.

De altfel, distribuţia de forţe s-ar mai putea schimba, după ce va începe adevărata luptă electorală, care s-ar putea duce cu metode la fel de dure ca şi cele de anul trecut, notează în final Kommersant, făcând referire inclusiv la incendierea clădirilor administrative din centrul Chişinăului.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata