Corbul care mănâncă cu „tacâmuri”

Pentru inteligenţa lor corbii sunt numiţi „cimpanzeii păsărilor”. Corbul din Noua Caledonie (Corvus moneduloides) aminteşte cu adevărat de cimpanzei prin abilitatea sa de a folosi beţişoare pentru a extrage larve din trunchiul arborilor, informează Corriere della Sera.

O nouă cercetare, „Complex cognition and behavioral innovation in New Caledonia Crows”, publicată în „Proceedings of the Royal Society” din Londra, îl pune din nou în centrul atenţiei. O echipă de cercetători de la Universitatea din Auckland (Noua Zeelandă), condusă de Alex Taylor, dovedeşti capacităţi ale sale şi mai surprinzătoare.

Şapte exemplare din acea specie de corbi au ştiut să rezolve o problemă destul de complexă, deoarece implica o serie de etape aflate departe de ţinta de atins. Acest lucru necesită nu numai construirea unei strategii elaborate ci şi capacitatea de a inhiba ceea ce la multe animale este tendinţa de a viza direct obiectul râvnit.
Corbii trebuiau să îşi procure o bucăţică de carne închisă într-un recipient, pentru extragerea ei fiind nevoie de un beţişor lung.

Acesta se afla dincolo de un grilaj şi pentru a ajunge la el trebuia procurat un alt beţişor, care se afla la o mică distanţă, agăţat de o sfoară şi atârnând în gol. Corbii şi-au dat imediat seama despre ce este vorba, au ştiut să-şi construiască mintal strategia corectă şi au rezolvat problema. Corbul numit Sam, cel mai inteligent din grup, a avut nevoie de numai 110 secunde.

Ornitologii cred că folosirea beţişoarelor pentru a pescui larvele ascunse în trunchiul copacilor a evoluat în Noua Caledonie şi Galapagos, deoarece în aceste insule lipsesc ciocănitorile care, dotate cu un cioc robust în formă de daltă şi o limbă mobilă şi lungă, sunt pe alte meleaguri specialistele în acest procedeu.
Prin comportamentul lor, corbii din Noua Caledonie confirmă, în plus, că au minte, cu alte cuvinte un gen de dublare a lumii, sau a unei porţiuni a ei, unde este posibil, pe bază de experienţe dobândite, să producă ipoteze şi să le experimenteze.

Este evident că mintea păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor. Mintea diferitelor specii este adaptată rezolvării unor probleme specifice. Astfel, dacă corbul din Noua Caledonie are înclinaţie spre folosirea inteligentă a unor unelte, gaiţa, care trebuie să-şi aducă aminte unde a ascuns sute de seminţe, îşi construieşte nu o singură „hartă a comorii”, aşa cum făceau odată piraţii, ci o „hartă a celor 100 de comori”.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata