# Costul Long COVID ar putea ajunge la 115,3 miliarde euro anual

> Un studiu recent estimează că Long COVID ar putea genera costuri de până la 115,3 miliarde euro anual în țările OECD și UE, afectând PIB-ul și forța de muncă.

Publicat: 13 aprilie 2026, 14:30 · Autor: Daniel Voicu · Categorie: [Economie](https://financiarul.ro/economie/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/costul-long-covid-ar-putea-ajunge-la-1153-miliarde-euro-anual/ · Publicație: Financiarul

![Long COVID](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/04/Long-COVID-1776079847-1024x576.webp)

Impactul economic al Long COVID ar putea atinge sume colosale, estimările indicând o povară financiară de până la 115,3 miliarde de euro anual pentru țările OECD, inclusiv 21 de state membre ale Uniunii Europene, pe parcursul următorului deceniu. Această afecțiune, care continuă să afecteze milioane de oameni, perturbă deja activitatea profesională a aproximativ unu din cinci angajați.

## Long COVID, o povară financiară de miliarde

Costurile asociate cu Long COVID ar putea oscila între 58,54 miliarde de euro (68 de miliarde de dolari) și 115,3 miliarde de euro (135 de miliarde de dolari) anual în țările OECD, incluzând 21 de state membre UE, pe durata următorilor zece ani. Aceste cifre, pe bune, sunt amețitoare. Dincolo de efectele profunde asupra sănătății individuale și a vieții de zi cu zi, Long COVID apasă greu și pe sistemele de sănătate naționale, dar și pe economiile statelor.

Proiecțiile până în 2035 arată că, în cele mai optimiste scenarii, pierderile de PIB ar putea deveni neglijabile. Numai că scenariile mai realiste anticipează pierderi anuale persistente de 0,1% și 0,2% din PIB. Vă dați seama? Aceste din urmă cifre sunt comparabile cu întregul buget anual de sănătate al Olandei sau al Spaniei.

## Cheltuieli directe și amenințări ascunse

Conform unui raport recent, costurile directe pentru asistența medicală necesară combaterii acestei boli vor rămâne ridicate până cel puțin în 2035, ajungând la aproximativ 9,5 miliarde de euro pe an. Și totuși, afecțiunea ar putea avea consecințe mult mai ample, care nu sunt încă pe deplin înțelese. Dincolo de simptomele principale ale Long COVID, infecția cu virusul SARS-CoV-2 crește riscul de a dezvolta o serie de afecțiuni cronice. Printre acestea se numără probleme cardiovasculare, diabet, deficiențe neurologice și tulburări autoimune, care vor pune o presiune suplimentară asupra sistemelor de sănătate și vor crește costurile în anii următori.

Raportul avertizează că aceste efecte ar putea necesita un timp mare pentru a deveni pe deplin vizibile. Mai mult, Long COVID ar putea afecta dezvoltarea copiilor și performanțele lor educaționale, factori care nu sunt încă incluși în proiecțiile economice actuale.

## Milioane de bolnavi și reintegrarea dificilă în muncă

Long COVID continuă să afecteze milioane de oameni la nivel global. Deși se estimează că mai puțin de 1% din populația țărilor UE și OECD va suferi de această boală în următorii 10 ani, aproximativ 75 de milioane de persoane au avut-o în 2021. Această afecțiune poate afecta aproape fiecare sistem de organe, provocând simptome precum „ceața cerebrală”, oboseală și dureri generalizate.

În 2021, părți din Europa de Est și Centrală au fost cel mai puternic afectate. În 2026, aproximativ 1,1 milioane de persoane în Bulgaria, 1,4 milioane în Ungaria și 1,2 milioane în Cehia trăiau cu Long COVID.

Pacienții cu Long COVID se retrag din piața muncii, sunt absenți sau mai puțin productivi la serviciu din cauza problemelor de sănătate, la cinci ani după debutul pandemiei. Studiile arată că Long COVID duce la perturbarea activității profesionale la aproximativ unul din cinci lucrători afectați. Doar Austria, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda au planuri structurate care definesc pașii principali în îngrijirea pacienților cu o problemă clinică specifică. Consolidarea diagnosticului, tratamentului și îngrijirii medicale pentru pacienții cu Long COVID, precum și sprijinul social, sunt vitale pentru a îmbunătăți sănătatea pacienților și pentru a susține reintegrarea lor în forța de muncă și a reduce pierderile economice, se arată în raport. De exemplu, cercetările din Marea Britanie au constatat că flexibilitatea la locul de muncă este esențială pentru sprijinirea pacienților cu Long COVID, cu recomandări precum ore de lucru flexibile, munca de acasă și dezvoltarea unei culturi organizaționale de susținere.

## Comparații cu alte afecțiuni cronice

Dacă impactul socio-economic al Long COVID este comparat cu alte afecțiuni cronice majore, cum ar fi povara națională a sclerozei multiple, costul pentru Franța ar fi de aproximativ 2,7 miliarde de euro, iar pentru Italia de aproximativ 4,8 miliarde de euro anual, conform raportului OECD. Între timp, dacă pierderile estimate ar fi comparate cu povara economică a accidentului vascular cerebral, costul pentru Europa ar fi de aproximativ 60 de miliarde de euro.

„totusi, în timp ce afecțiunile cronice precum accidentul vascular cerebral și scleroza multiplă generează majoritatea costurilor lor prin cheltuielile de sănătate și îngrijirea informală, povara continuă a Long COVID provine în principal din participarea redusă la forța de muncă și pierderile de productivitate, reflectând un impact macroeconomic mai larg, mai degrabă decât doar cheltuieli medicale.”

Așadar, dincolo de cifrele directe, impactul real al Long COVID se simte acut în productivitatea și participarea la forța de muncă, o perspectivă care, la prima vedere, nu-i chiar așa de evidentă.