Croaţia şi Serbia avansează spre reconciliere

După aproape 20 de ani de la declanşarea ostilităţilor între croaţi şi sârbi, cei doi foşti inamici par să se fi angajat pe un drum concret şi productiv de reconciliere, informează miercuri ziarul El Pais.

Preşedintele croat, Ivo Josipovic, a aterizat duminică la Belgrad pentru o vizită de stat care a impulsionat sensibil procesul. După întâlnirea, pe un ton evident cordial cu omologul său Tadic, Josipovic a exprimat disponibilitatea Croaţiei de a retrage denunţarea de genocid prezentată în 1999 împotriva Serbiei, la Haga, dacă dialogul de reconciliere şi predarea şi traducerea în justiţie a criminalilor de război avansează în mod satisfăcător.

Serbia ar fi dispusă să facă acelaşi lucru cu denunţarea pe care a prezentat-o în decursul lunii ianuarie. Cuvintelor cu înaltă valoare simbolică ale lui Josipovic li s-a alăturat şi premierul croat, doamna Jadranka Kosor, care a a declarat că preşedintele sârb va fi binevenit la Vukovar, oraş victimă în timpul lunilor cumplitului asediu şi bombardament al sârbilor din 1991.

Preşedintele Tadic şi-a manifestat dorinţa de a aduce un omagiu suferinţelor îndurate de populaţia din Vukovar. Apropierea intervine în ajunul publicării sentinţei Tribunalului de la Haga privind independenţa Kosovo, care se aşteaptă să fie pronunţată joi 22 iulie.
Dincolo de dimensiunea sa simbolică, dezgheţul cuprinde măsuri concrete precum posibilitatea pentru cetăţenii celor două ţări de a trece frontiera fără paşaport, schimbul reciproc de informaţii şi documente privind victimele şi persoanele dispărute şi, mai ales, sprijin reciproc aderării la Uniunea Europeană.

Ambiţia comună de a se integra în clubul european este cadrul în care se produce această apropiere. Croaţia ar putea adera la Uniune în 2012, iar Josipovic a promis Zagrebului că va depune toate eforturile pentru ca Serbia să adere la rândul ei cât mai repede posibil. „Nu mai existe motive pentru a privi spre trecuť, a spus Josipovic.

„Este în interesul nostru strategic ca ţările din sud-estul Europei să intre în UE şi vom recurge la toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie pentru a înfăptui acest lucru’. Între chestiunile cărora cei doi preşedinţi au promis să le dea un nou impuls figurează protejarea drepturilor respectivelor comunităţi minoritare şi reîntoarcerea refugiaţilor.