Salvarea oamenilor de la înec în Marea Mediterană și aducerea lor la țărm ar putea face ca ONG-urile din Germania să fie pasibile de urmărire penală pentru „introducerea ilegală de cetățeni străini” în UE – existând temeri că această infracțiune ar putea fi sancționată cu pedepse de până la 10 ani.
În încercarea de a pune capăt traficului de persoane, proiectul de modificare a Aufenthaltsgesetz (Legea privind rezidența) ar redefini ceea ce constituie asistență ilegală la intrarea în UE.
În timp ce legea existentă în Germania incriminează facilitarea intrării în țară în schimbul unui câștig financiar sau al unui alt avantaj personal, noua legislație ar extinde domeniul de aplicare pentru a include orice formă de asistență – indiferent de motiv.
Proiectul trebuie încă să treacă prin Bundestag
Mai sunt şi alte forme de activități umanitare ar putea fi, de asemenea, urmărite penal, cum ar fi furnizarea de îmbrăcăminte, hrană sau adăpost persoanelor care se consideră că au intrat în mod ilegal în UE.
Centrul European pentru Drepturi Constituționale și Drepturile Omului (ECCHR) afirmă că este posibil ca activitatea umanitară să fie împiedicată, iar furnizorii de ajutor din societatea civilă să fie incriminați.
Printre cei care riscă să fie inculpați se numără salvatorii care operează pe mare, susținătorii drepturilor omului, organizațiile umanitare, precum și refugiații și migranții înșiși.
„Incertitudine juridică
Practic, după ce a anunțat propunerea, ministerul federal de interne a postat pe X, fostul Twitter, că amendamentul nu intenționează să facă din misiunile private de salvare pe mare, ținta urmăririi penale. Mai degrabă, legislația urmărește să intensifice campaniile de combatere a traficului de persoane – atât la granița UE, cât și în justiție.
Cu toate acestea, profesioniștii din domeniul juridic avertizează că o astfel de distincție nu este posibilă.
În opinia sa, „Când vine vorba de aplicarea [of the legislation] în cadrul urmăririi penale, BMI nu are nicio autoritate de a acționa”, a declarat avocatul Carsten Gericke de la ECCHR pentru postul public național de televiziune MDR. „Opinia și intențiile ministerului sunt complet irelevante”.
Mai mult, proiectul de modificări deschide un tărâm al „incertitudinii juridice”, spune Gericke. „Cel mai curat mod de a preveni ca salvarea maritimă și alte ajutoare umanitare să fie incriminate în mod neintenționat ar fi renunțarea la amendament.”
Temeiurile legale pentru urmărirea penală a traficanților există deja în legislația germană.
Un apel pentru anularea amendamentului propus a fost depus de peste 50 de organizații ale societății civile, printre care Centrul European pentru Drepturile Constituționale și Drepturile Omului, Amnesty International și Medecins san Frontieres.
În acordul de coaliție al actualei administrații, condusă de social-democrați, cu Verzii și liberalii liberali, a fost întărită în mod explicit obligația de a salva persoanele aflate pe mare și de a proteja activitatea umanitară.
La începutul acestui an, ministrul german al afacerilor externe Annalena Baerbock, din partea Verzilor, a reiterat sprijinul guvernului său pentru misiunile de salvare pe mare.
Astfel, „Avem nevoie de responsabilitate comună și trebuie să consolidăm solidaritatea”, a declarat Baerbock pentru Die Welt. „De aceea cred că este important să existe o organizație europeană de salvare pe mare.”
Germania va continua să finanțeze operațiunile neguvernamentale de căutare și salvare până cel puțin în 2026, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.
Până acum, aproape 2.200 de persoane au fost date dispărute sau au murit traversând Mediterana centrală în 2023, potrivit Medecins sans Frontieres – ceea ce face ca acest an să fie cel mai mortal din 2017 încoace.
În această perioadă, politicile represive care vizează ajutorul umanitar au luat amploare în statele membre ale UE.
La începutul acestui an, guvernul Italiei condus de Giorgia Meloni a introdus o serie de noi măsuri de limitare a activităților ONG-urilor în Marea Mediterană. Din ianuarie până în septembrie, autoritățile italiene au reținut șase nave de salvare pentru un total combinat de 160 de zile.
Militarizarea intensă a zonei de frontieră cu Belarus de către Polonia a creat o zonă în care ONG-urile care oferă ajutor migranților a devenit periculoasă, ceea ce a dus la condiții de sărăcie pentru persoanele care trec pe teritoriul UE.
Între timp, Grecia are un istoric de urmărire penală a lucrătorilor din domeniul ajutorului umanitar, în ciuda absenței unui motiv de profit.
În 2018, autoritățile au reținut 24 de voluntari de la ONG-ul Emergency Response Centre International (ERCI) pentru o serie de infracțiuni care includ contrabandă, fraudă și spionaj. Cazul este în curs de desfășurare, iar ERCI și-a încetat activitatea.
În concluzie, criminalizarea activității de căutare și salvare conduse de ONG-uri, a creat un climat de teamă și a avut un efect de răcire a activității umanitare, a raportat Amnesty International.
Sursa: euobserver.com
