# Datoria SUA de 8 trilioane $ în Europa – Un telefon a oprit o recesiune istorică

> Un telefon. De la Washington la Frankfurt. Atât a fost de ajuns pentru a stinge, temporar, una dintre cele mai mari spaime ale Americii. Un simplu zvon, o idee aruncată pe piață de un strateg banca...

Publicat: 22 ianuarie 2026, 11:30 · Actualizat: 22 ianuarie 2026, 11:30 · Autor: Bianca Barbu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/datoria-sua-de-8-trilioane-in-europa-un-telefon-a-oprit-o-recesiune-istorica/ · Publicație: Financiarul

![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/01/datoria-sua-de-8-trilioane-in-europa-un-telefon-a-oprit-o-recesiune-istorica-1024x671.jpg)

Un telefon. De la Washington la Frankfurt. Atât a fost de ajuns pentru a stinge, temporar, una dintre cele mai mari spaime ale Americii. Un simplu zvon, o idee aruncată pe piață de un strateg bancar, a provocat o reacție în lanț la cel mai înalt nivel. Ipoteza că Europa și-ar putea lichida activele americane - o „armă” economică de 8 trilioane de dolari - a tulburat serios apele pe ambele maluri ale Atlanticului, potrivit [Digi24](https://www.digi24.ro/stiri/externe/ce-ar-insemna-ca-ue-sa-vanda-titlurile-de-stat-care-reprezinta-50-din-datoria-sua-o-recesiune-cum-nu-au-avut-in-250-de-ani-3595867).

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a dezvăluit, miercuri seară la Digi24, magnitudinea acestei manevre. Verdictul său? Dacă statele europene ar apăsa pe acest buton roșu economic, Statele Unite ar intra într-o „recesiune cum nu au avut în 250 de ani” de existență. O declarație de o gravitate rară, care arată cât de strâns legate, dar și cât de delicate sunt relațiile dintre cei doi coloși economici.

## Ce a declanșat alerta la Washington? Un telefon la Deutsche Bank


Totul a pornit de la o notă trimisă clienților de George Saravelos, strategul șef pe valute al Deutsche Bank. Acesta a adus în discuție posibilitatea ca Europa să folosească măsurile de anti-coerciție, gândite inițial contra Rusiei sau Chinei, chiar împotriva Statelor Unite. Ideea a căpătat greutate după ce un fond de pensii danez, AkademikerPension, a anunțat că își vinde obligațiunile de stat americane, invocând, printre altele, amenințările lui Donald Trump legate de Groenlanda.

Reacția a fost fulgerătoare. Cristian Diaconescu a confirmat mișcarea: „secretarul Trezoreriei Statelor Unite a sunat la Deutsche Bank”. Scopul era simplu: să se asigure că ideea strategului nu reprezintă poziția oficială a băncii. Răspunsul a venit prompt. „I s-a confirmat de la nivelul conducerii lui Deutsche Bank că nu este cazul, nu se va întâmpla așa ceva”, a precizat diplomatul. Un semnal clar că, deși tensiunile există, nimeni nu e pregătit să arunce în aer sistemul financiar global.

## Răspunsul sfidător al Americii: „Danemarca este irelevantă”


Ironia sorții... În timp ce în culise se dădeau telefoane pentru a calma spiritele, declarațiile publice aveau un cu totul alt ton. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a minimalizat complet amenințarea. Într-un răspuns tăios, a catalogat Danemarca drept „irelevantă” și a afirmat că nu este deloc îngrijorat de o posibilă retragere a Europei de pe piața obligațiunilor americane. A aruncat vina și pe presă. „Desigur, mass-media care difuzează știri false, condusă de Financial Times, a amplificat problema”, a spus Bessent, confirmând totuși că l-a sunat pe directorul executiv al Deutsche Bank pentru a clarifica situația.

În același timp, președintele francez Emmanuel Macron amenința că va cere activarea „instrumentului anti-coerciție” al UE dacă Trump își va pune în aplicare amenințările cu tarife vamale suplimentare. Un joc periculos de-a șoarecele și pisica.

## Dependența, o sabie cu două tăișuri: 52% din gazul lichefiat vine din SUA


De ce este atât de improbabilă o ruptură totală? Răspunsul stă în dependența reciprocă. Pe de o parte, Europa deține o pârghie financiară uriașă prin cele 8 trilioane de dolari. Pe de altă parte, legăturile sunt mult mai adânci.

Un singur exemplu este suficient. „Peste 52% din gazul lichefiat care intră acum în Europa vine din Statele Unite”, a subliniat Diaconescu. Germania și Franța, principalii importatori, sunt exact statele care au promovat sancțiunile împotriva conductelor rusești. Renunțarea la gazul american ar arunca continentul într-o criză energetică de proporții. Apoi, este dependența militară. „Fără America nu se poate, în ceea ce privește securitatea europeană”, a punctat diplomatul, amintind de protecția aeriană, navală, nucleară și de informații, dar și de cei aproximativ 100.000 de militari americani staționați în Europa.

## Groenlanda, mărul discordiei care a fost evitat la limită


Tensiunile recente au fost aplanate după ce Donald Trump a anunțat un acord-cadru cu aliații privind Groenlanda și regiunea arctică. O întâlnire „foarte productivă” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pare să fi detensionat situația. Drept urmare, Trump a confirmat că nu va impune tarifele vamale suplimentare programate să intre în vigoare la 1 februarie. Criza pare evitată. Pentru moment. Rămâne însă întrebarea: ce se va întâmpla data viitoare când interesele celor doi giganți se vor ciocni din nou?