În urmă cu aproape 10 ani, Fabrice Leggeri, fostul șef al agenției europene de frontieră Frontex, aflat în dizgrație, vorbea papagalicește limbajul tehnocratic al drepturilor omului.
În afirmaţiile sale, „Acei oameni [migrants] nu sunt infractori. Nu este o infracțiune penală să treci ilegal frontiera”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles în luna mai din anul 2015.
Încă din anul 2005, bugetul anual al Frontex a fost de 6 milioane de euro. Sub supravegherea lui Leggeri, bugetul său anual a crescut până când a ajuns la 850 de milioane de euro.
Iat, acesta tocmai preluase funcția de șef al Frontex în luna ianuarie a aceluiași an. Și a continuat să descrie migranții ca fiind victimele unui sistem de exploatare criminală.
Dezbaterile de atunci au reflectat în mare măsură pe cele de astăzi
Oficialii UE au denunțat tragediile oamenilor care se îneacă în mare și care ajung pe țărmurile europene, urmate de o alarmă privind numărul de ambarcațiuni care traversează în principal de pe coasta nord-africană.
Practic, la începutul anului 2015, comisarul european de rang înalt Frans Timmermans a deplâns moartea a aproximativ 300 de persoane în largul coastelor insulei italiene Lampedusa.
Și, în același timp, a avertizat că UE nu s-a mai confruntat niciodată cu un număr atât de mare de sosiri din anii 1990 încoace. „Toate statele membre ale UE sunt afectate”, a declarat Timmermans, în comentarii menite să alarmeze publicul larg.
Chiar dacă câteva luni mai târziu, a fost convocat un summit special al UE. Prima lor „prioritate imediată” a fost salvarea de vieți pe mare, au declarat aceștia. În schimb, oamenii vor continua să moară, în timp ce traficanții de persoane vor obține profituri record.
Discurs dublu
În contextul migraţiei, Leggeri și-a preluat funcția de șef al Frontex în luna ianuarie 2015.
Acesta a trasat un curs de coliziune între cererile politice ale UE de a reduce sosirile și declarațiile lor vacante privind salvarea de vieți și respectarea drepturilor.
În acest sens, Leggeri este în mare măsură un produs al contracțiilor interne la nivelul UE, al tragerii de interese concurente între statele UE și o Comisie Europeană prea slabă și prea complăcută pentru a gestiona cererile acestora.
În afirmaţiile sale, „Frontex este o agenție multi-operațională în serviciul publicului politic al Uniunii Europene atunci când este vorba despre frontiere și migrație”, a declarat el în 2021.
Viziunea sa despre agenție a fost de aplicare a legii, un braț operațional al statelor UE pentru a preveni trecerile neregulamentare, în contextul unor planuri mai ample de a avea aproximativ 10.000 de polițiști de frontieră înarmați în subordinea sa.
Această viziune a sa a fost însoțită de finanțare. În anul 2005, bugetul anual al agenției a fost de 6 milioane de euro. Sub supravegherea lui Leggeri, agenția a cheltuit odată 94 000 EUR pentru un dineu la Varșovia. În prezent, bugetul anual al acesteia este de peste 850 de milioane de euro.
A fost, de asemenea, o viziune apărată de Margaritis Schinas, vicepreședintele Comisiei Europene, pe fondul tensiunilor cu omologul său socialist suedez, Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne.
În opinia sa, „Reiterez tot sprijinul nostru instituțional pentru agenție”, a declarat Schinas, la un eveniment cu Leggeri la începutul anului 2021, la doar câteva zile după ce Johansson l-a certat pe Leggeri.
Agenția fusese supusă unei examinări intense în urma unor rapoarte potrivit cărora ar fi fost complice la împingeri ilegale în Marea Egee între Grecia și Turcia.
Rapoartele au declanșat o anchetă a Oficiului antifraudă al UE, Olaf, care a descoperit, de asemenea, o cultură de management toxică și îndreptățită, condusă de Leggeri și de cercul său de apropiați.
Iar Schinas, al cărui titlu de post este „promovarea modului nostru de viață european”, ar veni în apărarea lui Leggeri.
Comisarul grec a susținut agenția, spunând că depinde de Leggeri să rezolve orice problemă.
„Nu accept unele încercări ale unora de a amesteca toate acestea pentru a construi o poveste care să slăbească agenția într-un moment în care avem cea mai mare nevoie de ea. Asta nu voi accepta niciodată”, a declarat Schinas.
Extrema dreaptă în haine de oaie
Până atunci, Leggeri devenise bine versat în limbajul de dublu limbaj al UE, salutând ancheta Olaf.
Astfel, „Datorită acestor anchete și răspunsurilor pe care le vom da, vom putea fi demonstrați că munca nu a fost făcută într-un mod contrar drepturilor”, a declarat el.
Un an mai târziu, la începutul anului 2022, Atena i-a înmânat un premiu pentru că a contribuit la scăderea numărului de sosiri pe insulele grecești. Un obiectiv politic fusese atins. Câteva luni mai târziu, a demisionat din fruntea agenției în dizgrație, după ce Olaf a confirmat abuzurile.
Acum, Fabrice Leggeri s-a întors
La sfârșitul săptămânii, el a anunțat că s-a alăturat Raliului Național de extremă dreapta din Franța înaintea alegerilor europene din iunie.
În afirmaţiile sale, „Obiectivul nostru este clar: să recâștigăm controlul asupra frontierelor Uniunii Europene și ale Franței”, a declarat el, pe platforma de socializare X, cunoscută anterior sub numele de Twitter.
În plus, Leggeri a evocat cei șapte ani în care a fost director executiv al agenției cu sediul la Varșovia, precum și experiența de lucru pentru statul francez.
El i-a acuzat pe foștii săi salariați de la Comisia Europeană că încurajează migrația în masă, reproșându-le că au transformat Frontex într-un „super ONG gestionat de monitori și ofițeri ai drepturilor fundamentale”.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că, pe când era încă șef al agenției, a susținut că el era vârful de lance al eforturilor de a asigura drepturile fundamentale în cadrul Frontex.
Aşadar, „Dezvoltăm și îmbunătățim, bineînțeles, monitorizarea drepturilor fundamentale”, declarase el în decembrie 2020.
Sursa: euobserver.com
