# Dezacord major intre SUA si Marea Britanie pe criza iraniana

> O relatie istorica, descrisa decenii la rand drept „cea mai solida din lume”, a ajuns la un pas de colaps. Furia presedintelui american Donald Trump la adresa Marii Britanii, exprimata public si fa...

Publicat: 3 martie 2026, 11:11 · Actualizat: 3 martie 2026, 11:11 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/dezacord-major-intre-sua-si-marea-britanie-pe-criza-iraniana/ · Publicație: Financiarul

![Trump Marea Britanie Iran](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/trump-marea-britanie-iran-1772529078-1024x682.jpg)

O relatie istorica, descrisa decenii la rand drept „cea mai solida din lume”, a ajuns la un pas de colaps. Furia presedintelui american Donald Trump la adresa Marii Britanii, exprimata public si fara menajamente, arunca in aer nu doar parteneriatul transatlantic, ci si coeziunea intregii aliante NATO, exact in momentul in care Orientul Mijlociu sta pe un butoi cu pulbere. Miza este uriasa: refuzul Londrei de a se alatura neconditionat razboiului din Iran arata ca nici macar cel mai apropiat aliat al Washingtonului nu mai este dispus sa semneze un cec in alb pentru actiuni militare cu final neclar. Articolul de fata explica pas cu pas cum s-a ajuns aici, de ce a ezitat Londra si ce inseamna aceasta criza pentru securitatea globala.

## Un razboi de alegere, un aliat precaut

Totul a inceput pe **28 februarie 2026**. Intr-o operatiune militara comuna, Statele Unite si Israelul au lansat o serie de lovituri aeriene devastatoare impotriva Iranului, culminand cu uciderea Liderului Suprem, Ayatollahul Ali Khamenei. Obiectivul declarat al administratiei Trump: schimbarea regimului teocratic de la Teheran. Doar ca planul pentru „ziua de dupa” pare sa lipseasca cu desavarsire, o realitate care a pus pe ganduri capitalele europene. In primele doua zile, peste o mie de tinte iraniene au fost lovite, decapitand o parte din conducerea politica si militara a tarii.

Reactia Iranului a fost pe masura. Teheranul a lansat o ploaie de rachete si drone catre cel putin noua tari din regiune, vizand atat baze militare, cat si infrastructura energetica si economica. Scopul este clar: sa provoace costuri globale atat de mari incat sa forteze o presiune diplomatica uriasa asupra lui Trump pentru a opri razboiul. In acest haos, Washingtonul a cerut sprijinul aliatilor, in special al Marii Britanii. Raspunsul primit de la Londra a fost insa unul care a socat Casa Alba.

## Lectiile Irakului si interesul national britanic

Premierul britanic Keir Starmer a refuzat initial orice implicare, inclusiv permisiunea ca fortele americane sa foloseasca bazele militare britanice pentru a lansa atacuri. Decizia sa, desi surprinzatoare pentru americani, are radacini adanci in istoria recenta a Regatului Unit. In fata Parlamentului, Starmer a fost transant:

> „Ne amintim cu totii greselile din Irak si am invatat acele lectii. Orice actiune a Regatului Unit trebuie sa aiba intotdeauna o baza legala si un plan viabil, gandit pana la capat. Este datoria mea sa judec ce este in interesul national al Marii Britanii.”

Argumentul sau reflecta o realitate interna complexa. Marea Britanie se confrunta cu o datorie publica apropiata de **100% din PIB**, o crestere economica anemica si o inflatie incapatanata. Intr-un astfel de climat, ultimul lucru pe care si-l doreste un guvern este sa se angajeze intr-un nou conflict costisitor si imprevizibil in Orientul Mijlociu. Stabilitatea, atat politica, cat si economica, este prioritatea absoluta pentru Londra, o lectie invatata si din turbulentii ani post-Brexit.

Abia dupa ce Iranul a lansat rachete care au pus „in pericol” interesele si cetatenii britanici, Starmer a facut o concesie. Pe 1 martie, a anuntat ca a aprobat o cerere a SUA de a folosi bazele britanice pentru un „scop defensiv, specific si limitat”. A tinut sa precizeze ca bombardierele americane nu folosesc bazele din Cipru, desi baza Akrotiri fusese lovita de o drona iraniana cu o zi inainte. Potrivit lui Starmer, drona fusese lansata inainte de decizia guvernului sau.

## „Relatia nu mai e ce-a fost”

Reactia lui Donald Trump nu s-a lasat asteptata. Intr-un interviu telefonic acordat publicatiei The Sun pe 2 martie, presedintele american si-a varsat naduful. „Este foarte trist sa vad ca relatia, evident, nu mai e ce-a fost”, a declarat Trump. El a descris decizia initiala a lui Starmer drept „foarte dezamagitoare”, adaugand ca premierul britanic „nu a fost de ajutor”.

Furia lui Trump a fost amplificata de contrastul pe care l-a facut cu alti aliati europeni. „Aceasta era cea mai solida relatie dintre toate. Iar acum avem relatii foarte puternice cu alte tari din Europa”, a spus el, mentionand explicit Franta si Germania. Lovitura este directa si submineaza decenii de diplomatie in care parteneriatul Washington-Londra a fost considerat piatra de temelie a securitatii occidentale. Chiar si acceptul ulterior al lui Starmer a fost catalogat de Trump drept „util”, dar venit „mult prea tarziu”.

## Ce urmeaza pentru NATO si pentru regiune

Aceasta fisura publica intre SUA si Marea Britanie trimite unde de soc in intreaga alianta NATO. Daca cel mai apropiat aliat al Americii ezita, ce vor face celelalte state? Turcia, un alt pilon al flancului estic al NATO, se opune categoric interventiei, temandu-se de un val de refugiati similar celui din Siria si de destabilizarea economica a regiunii. Ankara il vede pe Trump ca pe un actor tranzactional, care ar putea declara victoria si apoi negocia un acord rapid cu noul regim de la Teheran, similar „scenariului Venezuela”.

Problema este ca razboiul din Iran risca sa scape de sub control. Analistii de la [Brookings Institution](https://www.brookings.edu/) avertizeaza ca o prabusire a regimului iranian ar putea duce la „o implozie totala, fragmentare si raspandirea unui haos care ar face ca urmarile aventurilor noastre din Irak si Libia sa para un picnic”. Cu trei soldati americani deja ucisi si trei avioane doborate din greseala, presiunea creste pe Trump sa gaseasca o iesire. In acest timp, actiunile SUA risca sa incurajeze actori precum Rusia si China sa actioneze mai agresiv in Ucraina, respectiv Taiwan.

Criza actuala dezvaluie o dilema fundamentala pentru aliatii europeni: cum sa gestionezi un parteneriat cu o administratie americana imprevizibila, care lanseaza razboaie de alegere fara un plan clar pentru pace? Refuzul initial al Marii Britanii nu este un act de tradare, ci un semnal de alarma. Este un simptom al unei lumi in care vechile aliante nu mai pot fi luate de-a gata, iar interesul national, definit de stabilitate si predictibilitate, incepe sa primeze in fata loialitatii automate.

*Surse:*

- [London Evening Standard](https://www.standard.co.uk/news/world/donald-trump-keir-starmer-iran-war-legal-b1161704.html)
- [Brookings](https://www.brookings.edu/articles/after-the-strike-the-danger-of-war-in-iran/)
- [The Straits Times](https://www.straitstimes.com/world/europe/trump-says-sad-to-see-us-uk-relationship-is-not-what-it-was)
- [Realitatea.md](https://www.realitatea.md/spania-refuza-sa-permita-sua-sa-foloseasca-bazele-militare-operate-in-comun-pentru-a-ataca-iranul/)