Disputa financiară dintre stat şi bisericile ungare capătă conotaţii deosebite în preajmă de alegeri

Fondurile alocate bisericilor de către statul ungar a fost redus cu mai multe miliarde de forinţi, şcolile bisericeşti trăgând deja un semnal de alarmă, în timp ce campania electorală în curs adaugă disputei financiare biserică-stat o conotaţie specială, scrie ziarul ungar Nepszabadsag.

Conferinţa Episcopală Ungară (organism central de coordonare al episcopilor catolici dintr-o ţară sau regiune, instituit de Conciliul Vatican II, respectiv prin motu proprio Ecclesiae Sanctae din 1966, al papei Paul VI, n.red.) s-a adresat Curţii Constituţionale, în timp ce reformaţii maghiari critică ‘atitudinea care aduce atingere certitudinii juridice’ a guvernului iar evanghelicii îşi exprimă speranţa că relaţia dintre biserici şi statul ungar ‘va fi decisă pe viitor în cadrul reprezentat de statul de drepť. Iar protestele se ţin lanţ.

După ce socialiştii au ajuns la putere, în 2002, scandalul din jurul finanţării cultelor izbucneşte în mod regulat. Disputa îşi are originea în perioada guvernării Horn, în acordul cu Vaticanul din 1997.
În ciuda opoziţiei partenerului de coaliţie SZDSZ (liberali), în numele ‘înţelegerii istorice’ cu catolicii MSZP-ul (socialiştii) s-a arătat extrem de curtenitor, statul asumându-şi garantarea unor sume plătite în baza dreptului subiectiv.

Mai apoi, parlamentul a ajustat finanţarea tuturor bisericilor maghiare în funcţie de generosul acord cu Vaticanul. Mai târziu, guvernul de coaliţie socialist-liberal (MSZP-SZSDZ) a căutat tot felul de motive juridice pentru a reduce finanţările, fiind nevoit de multe ori să dea înapoi.
Din cauza zelului exagerat manifestat anterior, spaţiul de manevră este redus, fondurile destinate bisericii fiind în mare parte apărate de un bastion de legi, în timp ce ar fi o nebunie din partea bisericilor să facă concesii la drepturile obţinute sau mai degrabă primite.

Situaţia actuală este neobişnuită prin aceea că, la apropiatele alegeri, urmează să pornească tăvălugul de dreapta, în timp ce MSZP nu are şanse reale de victorie. Astfel, nici socialiştii nici bisericile nu simt nevoia să facă temenele inutile unul altuia. MSZP-ului poate că îi cade chiar bine iritarea bisericilor, aceasta putând contribui la mobilizarea taberei votanţilor de stânga, letargice şi împuţinate.

În aceste condiţii, episcopul romano-catolic de Szeged-Csanad, monseniorul Kiss-Rigo Laszlo, îndemna fără nici un ocoliş la susţinerea Fidesz, în timp ce o chemare electorală cu conţinut similar venea şi din partea Uniunii Intelectualilor Creştini. Astfel de manifestări confirmă imaginea potrivit căreia marile biserici creştine apreciază guvernul doar din convingere politică, ca parte a campaniei. Însă nu este vorba, sau cel puţin nu este vorba doar de acest lucru, pentru că finanţarea bisericilor a fost într-adevăr ciuntită considerabil.

Anul trecut, în toamnă, bisericile au luat în nume de rău faptul că guvernul nu a purtat negocieri de fond în ce priveşte viitorul buget. De când ‘s-a format guvernul de experţi, nu au loc negocieri la nivel de experţi’, ţinea să menţioneze episcopul reformat Bolcskei Gusztav. Dat fiind criza, bisericile s-au resemnat ca finanţările în materie de servicii umanitare şi viaţă religioasă să fie redusă cu zece la sută, conform măsurilor generale de restricţii.

Chestiunea fierbinte o reprezintă însă finanţarea suplimentară a şcolilor bisericeşti, plătită de buget printr-un sistem complicat, în două tranşe: o parte în anul respectiv iar cealaltă anul următor. Curtea de Conturi din Ungaria a ajuns la concluzia că suma de 3,3 miliarde de forinţi (12 milioane euro) rămasă din 2008, ce urmează să fie plătită acum, este mai mică cu 1,2 miliarde de forinţi decât suma care se cuvine şcolilor bisericeşti.

Reducerile sunt cu atât mai mari dacă ne uităm la partea ce trebuie plătită anul acesta din fondul suplimentar de susţinere. Din raportul de la biroul de presă al Ministerului Educaţiei reiese că pentru elevii din instituţiile publice de învăţământ aparţinând bisericii, bugetul plăteşte anul acesta pentru fiecare copil 190.000 de forinţi, faţă de 246.000 anul trecut.

Un expert guvernamental, care a dorit să rămână anonim, declara că prin aceasta instituţiile şcolare aflate sub patronajul bisericii pierd un total estimat de 6 miliarde de forinţi. Dacă se pun toate la un loc, pierderea depăşeşte 9 miliarde de forinţi (34 milioane euro). Nu este deci de mirare că şcolile bisericeşti au început să tragă semnalul de alarmă.

Provincialul franciscanilor (superiorul general al unui ordin religios catolic dintr-o anumită regiune sau ţară, n.red.), Magyar Gergely, solicita de exemplu, într-o circulară, ajutor material de la credincioşi, în opinia sa bugetul făcând aproape imposibilă funcţionarea şcolilor franciscane, care se confruntă anul acesta cu un deficit de 200 de milioane de forinţi (750.000 euro).

Scăderea drastică a susţinerii financiare suplimentare afectează încă şi mai tare instituţiile organizaţiilor religioase mai mici. Gimnaziul Ambedkar din Sajokaza, aflat sub tutela Comunităţii Djai Bim, se ocupă cu tinerii ţigani defavorizaţi din zonă. Printre ei există mulţi elevi care merg la cursuri de seară sau prin corespondenţă, în cazul lor reducerea fondurilor de la buget fiind şi mai mare, afirma liderul comunităţii, Orsos Janos.
Din comunicatul ministerului de resort reiese că gimnaziul primeşte 3,8 milioane de forinţi lunar în loc de 6,7 milioane ca până acum. În astfel de condiţii, şcoala se va confrunta cu dificultăţi masive, afirma el.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata