Domeniile de interes imputate lui Gabriel Grecu: de la informaţii militare pentru NATO, la situaţia din Cernăuţi

Presa rusă lansează o serie de ipoteze privind informaţiile care l-ar fi interesat pe diplomatul român Gabriel Grecu, acuzat de spionaj la Moscova: în timp ce unele publicaţii susţin că românul ar fi încercat să obţină date despre situaţia socio-economică a statelor vecine Republica Moldova şi Ucraina, altele scriu că el urmărea informaţii despre dislocarea trupelor ruseşti din Transnistria sau chiar că lucra în favoarea unei terţe părţi, în speţă a NATO.

Potrivit Vzgliad, care citează surse din FSB, agenţii români caută informaţii despre situaţia socio-economică a unor zone de la graniţa cu România: Republica Moldova, autoproclamata republică transnistreană, regiunile Cernăuţi şi Odesa din Ucraina. Pe de altă parte, Moscovski Komsomoleţ scrie că „spionul” român era interesat de dislocarea trupelor ruseşti din Transnistria. Totodată, publicaţia mai lansează o ipoteză – agentul român putea lucra în interesul unor ţări terţe.

„România însăşi nu manifestă interese militare faţă de Rusia. Dar ţara este deja de şase ani membră a NATO, iar statele membre ale Alianţei nord-atlantice sunt angajate printr-un acord să facă schimb de informaţii. Grecu putea să îndeplinească misiuni în interesul altor state”, notează Moscovski Komsomoleţ.
Potrivit RIA Novosti, predecesorul lui Grecu în postul de prim-secretar al Ambasadei, Dinu Pistolea, care a părăsit Rusia în 2008, aduna materiale similare despre situaţia din Moldova şi din Transnistria, precum şi informaţii compromiţătoare despre înalţi oficiali din autoproclamata republică transnistreană.

Regnum notează că, în 2008, prim-secretarul de atunci al Departamentului politic al Ambasadei României la Moscova, Dinu Pistolea, a intrat în vizorul FSB după ce a încercat să construiască o relaţie confidenţială cu un cetăţean rus. Acesta, prin natura activităţii sale, deţinea informaţii de actualitate despre situaţia din Moldova şi din Transnistria.

„Diplomatul i-a propus rusului să transmită părţii române, în schimbul unei remuneraţii băneşti, materiale de analiză despre situaţia din Moldova şi din Transnistria, să comunice informaţii compromiţătoare despre înalţi oficiali şi politicieni ai autoproclamatei republici”.
După ce mandatul lui Pistolea la misiunea diplomatică a României la Moscova s-a încheiat, contactele sale au fost preluate de Gabriel Grecu, mai scrie agenţia. Pe lângă informaţii politice, diplomatul i-ar fi cerut informaţii secrete cu caracter militar.

Înţelegând că angajatul Ambasadei României îl atrage spre „trădare de ţară”, cetăţeanul rus s-a adresat „de bună voie” FSB şi şi-a exprimat disponibilitatea de a coopera la reţinerea diplomatului român.
Totuşi, Nezavisimaia Gazeta scrie că şi informatorul rus ar fi fost arestat, după flagrantul organizat diplomatului român. Publicaţia notează că cetăţeanul rus, care îi lăsase românului un pachet cu informaţii secrete la camera de bagaje a magazinului, ar fi fost arestat cam în acelaşi timp.

„Probabil că, peste un timp oarecare, Serviciul Federal de Securitate îi va face public numele, iar instanţa va pronunţa sentinţa”, mai scrie ziarul. Apare întrebarea de ce FSB, dacă a sesizat încă din 2008 atragerea cetăţeanului rus într-o activitate de spionaj în favoarea României, nu a acţionat mai devreme şi de ce a fost nevoie ca cetăţeanul însuşi să se autodenunţe.
De remarcat este că şi el ar fi fost arestat cam în acelaşi timp cu reţinerea lui Grecu, deşi a cooperat cu FSB şi a făcut tot posibilul ca să nu ajungă la „trădare de ţară”.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata