# Dorinţa unui oraş din Spania de a adăposti deşeuri nucleare divizează o regiune întreagă > Descoperă cum dorinţa unui oraş spaniol de a deveni un centru pentru deşeurile nucleare stârneşte controverse intense în întreaga regiune. Analizăm impactul economic, ecologic şi social al acestei propuneri care divizează comunitatea locală. Citește mai departe pentru a înţelege argumentele pro și contra care modelează viitorul acestei zone. Publicat: 26 februarie 2010, 03:50 · Actualizat: 18 septembrie 2024, 07:15 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/dorinta-unui-oras-din-spania-de-a-adaposti-deseuri-nucleare-divizeaza-o-regiune-intreaga/ · Publicație: Financiarul #### Ascó: Un oraș medieval catalan cu 1.600 de locuitori, în căutarea unei soluții pentru deșeurile nucleare Orașul Ascó, situat în Catalonia și cu o [populație de aproximativ 1](https://financiarul.ro/sanatate/aer-respiratie-aerosoli/).600 de persoane, aspiră să devină locația pentru depozitarea deșeurilor nucleare generate pe parcursul a șase decenii de activitate a centralelor nucleare din Spania. Această inițiativă ar putea continua până în anul 2075, dar a stârnit controverse și dezbateri intense la nivel regional, [conform unui articol publicat în](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/romnia-ar-putea-primi-253-miliarde-de-dolari-de-la-fmi/) The New York Times. Majoritatea locuitorilor din Ascó sunt angajați ai unui consorțiu care administrează trei dintre cele opt centrale nucleare ale țării; două dintre acestea se află chiar în oraș, iar cea de-a treia este situată la circa 40 km distanță. Pentru acești cetățeni, acceptarea depozitării deșeurilor nucleare este văzută ca o oportunitate economică crucială într-un context în care centralele vor fi dezafectate după patru decenii de funcționare – termenul limită pentru cele din Ascó fiind anul 2025. Ascó face parte dintr-o selecție restrânsă formată din nouă municipalități spaniolene candidate pentru găzduirea acestor reziduuri radioactive. Inițial, lista includea 14 localități – un fapt surprinzător având în vedere că Spania a fost considerată una dintre cele mai reticente țări europene față de energia nucleară. Premierul José Luis Rodriguez Zapatero s-a aliniat opiniei majoritare a spaniolilor care preferau ca aceste reziduuri să fie gestionate în afara granițelor naționale. Pe fondul unei rate crescute a șomajului ce atinge aproximativ 20% și stagnării economice generale, percepția publicului asupra depozitării acestor materiale radioactive s-a schimbat semnificativ. Municipalitatea selectată va beneficia nu doar de ajutoare financiare substanțiale destinate dezvoltării locale dar va crea și sute de locuri noi de muncă pe termen lung. Guvernul spaniol intenționează să investească aproape 700 milioane euro într-un centru vast destinat depozitării și cercetării acestui tip de deseu nuclear; se estimează că proiectul va angaja aproximativ 300 persoane pe durata construcției sale timp ce ulterior vor fi necesari încă cel puțin 100 specialiști timp îndelungat după finalizarea lucrarilor prevazute pentru anul 2015. Primarul Rafael Vidal susține această candidatură afirmând că majoritatea comunităților locale sprijină ideea depunerii cererii pentru depozitul nuclear deoarece aceasta ar contribui la diversificarea economiei locale afectate grav recent. Într-o lume unde criza economică persistente afectează multe națiuni inclusiv Spania - nu doar cetățenii acestei țări par dispuși să coexiste cu centralele nucleare ci există indicii tot mai clare ale unei schimbări globale privind percepția asupra energiei atomice - generatia tanara fiind mai preocupata in mod special atat in privinta aspectelor economice cat si celor legate despre schimbarile climatice. În acest context internațional Finlanda, Suedia și Franța au anunțat planuri ambițioase privind construirea unor facilitati permanente destinate gestionarii deseurilor radioactive in urmatorul deceniu; Canada urmeaza exemplu cautand comunitati dispuse sa accepte asemenea proiecte pe teritoriile lor. De când Spania operează centrale nucleare (începând cu anul1968), problema gestionarii deseurilor radioactive nu a fost rezolvata complet pana acum prin expedierea lor către Franța sau prin reprocesarea lor ori păstrarea temporară in bazinele centrelor respective. Totuși una dintre centralele spaniole se confruntã deja cu lipsa spațiului adecvat iar alte două sunt preconizate să ajungã într-o situație similarã pânã in anul2013. Cu timpul scurt rămas înainte ca parlamentarii madrileni sa aprobe un plan dedicat construirii unui astfelde centru (aprobat initial in2004) guvernantii au solicitat municipalitatilor sa isi exprime interesul pana la sfarsitul lunii decembrie. La Ascó campania informativa derulatã local sugereaza o majoritate favorabilã ideei aducerii deseurilornucleari insa tensiunile interumane sunt evidente: un producător local renumit s-a plâns sub protecția anonimatului despre ameninţările primite datorită opoziției sale fațăde proiect. Conform surselor citate diviziunile actuale reflectǎ conflictele existente acum treizeci ani când prima centralǎ nuclearǎ era inaugurată aici provocând plecarea unei treimi dintre familii spre alte oraşe vecine; incidentale recente precum scurgerea radioactivǎ petrecutǎîn2008 au amplificat neîncrederea publicului faţăde industria energeticā atomicā. Astfel astazi controversa rămâne vie: majoritatea comunitaților limitrofe au votat împotriva amplasamentului propus pentru centrala destinata gestiuniii deseurilornucleari .