Escrocii cibernetici ai vulcanului Eyjafjöll

Vulcanul islandez Eyjafjöll nu a generat numai probleme în transporturile aeriene: escrocii au profitat şi ei de acest eveniment ca să-i înşele pe internauţi, scrie ziarul Le Monde.

Unele site-uri promiteau informaţii despre erupţia vulcanului, dar de fapt conţineau un virus. Au fost apoi mailuri nesolicitate care se prezentau ca nişte scrisori cu informaţii despre erupţie, dar redirecţionau spre farmacii on line. Şi chiar oferte înşelătoare de rambursare a biletelor de avion printr-un fond fictiv, în schimbul, desigur, a unei mici contribuţii financiare din partea celui contactat.

Erupţia vulcanului islandez Eyjafjöll a fost folosită de escroci în diferite moduri, în cursul zilelor şi săptămânilor care au urmat erupţiilor sale. „Acest lucru nu este deloc surprinzător”, afirmă Laurent Heslault, director cu securitatea la Symantec. „Actualitatea este mereu folosită ca momeală de către criminalii cibernetici, în sensul larg al termenului.

Aşa s-a întâmplat şi la moartea lui Michael Jackson, la alegerea lui Barack Obama şi se observă de câteva luni în ceea ce priveşte Cupa mondială de fotbal”. În afară de trimiterea masivă de mailuri nesolicitate, marile evenimente ale actualităţii sunt, de asemenea, o ocazie pentru escroci de a lansa campanii denumite „otrăvire SEO”. Ei creează un foarte mare număr de pagini web false, evocând un eveniment actual, dar al căror scop este crearea unui mare număr de legături spre un site care apare în mod artificial în rezultatele motoarelor de căutare.

În timp ce exploatarea actualităţii de către escroci este un fenomen curent, vulcanul islandez reprezintă un caz aparte. „Când s-a produs erupţia, erau foarte puţine pagini web fiabile care vorbeau despre acest lucru”, afirma la 26 mai, cu ocazia unei conferinţe la Paris, Matt Cutts, şeful de la Google Webspam, ramura motorului de căutare care îi depistează pe cei care încearcă să manipuleze rezultatele.

Google îşi echilibrează rezultatele în funcţie de doi factori, care şi ei depind de nenumărate criterii: pagerank-ul unei pagini, care îi determină importanţa şi fiabilitatea; şi pertinenţa în raport cu căutarea internautului. Cu ocazia erupţiei vulcanului Eyjafjöll, Google a constatat limitele algoritmului său pentru aceste cazuri particulare care combină un număr mare de linkuri false şi un număr redus de pagini legitime.

„Am pus deci la punct un algoritm complet diferit, mult mai strict, care este operaţional de trei săptămâni”, explică Matt Cutts. Google încearcă acum să depisteze în mod automat căutările care ar putea fi ţinta acestui tip de atacuri.
O altă particularitate complică sarcina motoarelor de căutare: ortografia puţin mai dificilă a numelui vulcanului. „Eyjafjöll” a fost şi ţinta visată pentru „typo-squatting”, această tehnică ce constă în a miza pe faptul că internauţii vor scrie greşit numele căutării lor.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata