La începutul acestui an, Comisia Europeană a publicat așa-numita Directivă privind micul dejun, această directivă, părea să treacă pe sub radar, deși include o propunere care ar oferi industriei alimentare un slogan publicitar gratuit, dar înșelător – „fără adaos de zahăr”.
Încă din luna decembrie 2022, pachetul privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare (Food Information to Consumers – FIC) fusese retras de pe ordinea de zi de către Comisia Europeană în ultimul moment.
Concret, din solicitările de acces la documente, putem vedea că a existat un lobby intens și o controversă puternică în jurul propunerii privind o etichetă nutrițională obligatorie pe partea din față a ambalajului la nivelul UE.
Însă, FIC a fost mai mult decât atât. FIC ar fi reglementat, în cele din urmă, afirmațiile nutriționale sau de sănătate pe care companiile le pot face pe produsele lor: afirmații precum „sănătos pentru inimă”, „cu 30% mai puține grăsimi” sau „fără zahăr adăugat”. Astfel că legislația cu privire la aceste mențiuni a întârziat 15 ani.
În cadrul „directivei UE privind micul dejun”, etichetele pentru miere, gemuri și sucuri de fructe sunt tratate separat, fără a face parte dintr-un pachet FIC clar și cuprinzător.
Din punct de vedere al definiţiilor, Comisia propune ca sectorul sucurilor de fructe să poată adăuga mențiunea „fără adaos de zahăr” pe partea din față a ambalajului. O propunere îngrijorătoare, deoarece consumatorii vor fi induși în eroare și vor considera sucurile ca fiind o opțiune sănătoasă.
În același timp, industria primește astfel o „mențiune nutrițională”, ca un slogan publicitar, pe fiecare ambalaj pentru a-și spori vânzările.
Se ştie bine că sucul de fructe are un conținut ridicat de zaharuri libere (din fructe), ceea ce are aceleași implicații asupra sănătății consumatorilor ca și zaharurile adăugate. Acest lucru poate părea complicat, dar, în realitate, nu este.
În acest sens, zaharurile pot fi considerate ca fiind prezente în mod natural și intacte atunci când se află într-un fruct întreg, într-o legumă sau în lapte. În momentul în care facem suc de fructe, eliminăm fibrele, zahărul prezent în mod natural are un efect diferit. Acum se numește zahăr liber. Zahărul adăugat este ceea ce cunoaștem ca zahăr și ceea ce unii pun în cafea la micul dejun.
În același studiu al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), concluziile sunt clare. Zaharurile libere și cele adăugate se comportă în același mod pentru sănătatea noastră. Sucul sau mierea pot conține vitamine sau minerale, dar ele conțin cantități considerabile de zaharuri libere și trebuie tratate în același mod ca și zaharurile adăugate, adică, potrivit EFSA, consumate „cât mai puțin posibil”.
Suc de portocale vs. Coca-Cola?
În contextul zaharurilor, având în vedere aceste concluzii clare ale EFSA, de ce propune Comisia ca sucurile de fructe să poată avea mențiunea „fără adaos de zaharuri” – când, de fapt, un pahar de suc conține cam tot atâta zahăr ca un pahar de Coca-Cola? (În Belgia, sucul de portocale Minute Maid conține 11,6 g de zahăr la 100 g, iar Coca-Cola obișnuită 10,6 g/100 ml).
Aș spune că este o încercare de a induce în mod deliberat în eroare consumatorii și de a promova industria sucurilor de fructe. Problemele cu care foodwatch se luptă zilnic.
Parlamentul European va vota asupra legislației în cadrul comisiei ENVI. Bătălia pentru a obține un amendament de compromis care să elimine această mențiune pentru sucurile de fructe este acerbă între eurodeputații care nu doresc mențiuni înșelătoare și cei care vor să reintroducă această mențiune, interzisă din 2016.
Această situație este cu atât mai absurdă cu cât contextul actual de criză sanitară europeană în creștere.
În prezent, bolile netransmisibile (NCD), cum ar fi diabetul de tip 2, cancerul și bolile cardiovasculare, sunt responsabile pentru 77% din povara bolii în regiunea europeană. Ele reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor de sănătate ale țărilor, costând economiile UE 115 miliarde de euro anual.
Practic, Comisia însăși a afirmat în mod clar, în evaluarea impactului inițial pentru FIC, că ceva nu merge bine în ceea ce privește mențiunile nutriționale și de sănătate în UE: „există dovezi că mai mult de o treime din alimentele care poartă mențiuni continuă, până în prezent, să aibă un conținut ridicat de SSS (grăsimi, zahăr, sare), care poate fi mascat prin utilizarea unei mențiuni nutriționale sau de sănătate pe etichetă”
În contextul sanitar, consumatorii au nevoie de informații clare cu privire la alimentele pe care le consumă și de ajutor pentru a face alegeri sănătoase. Legislația generală privind produsele alimentare interzice inducerea în eroare a consumatorilor, însă aceasta este o practică frecventă.
Concret, o etichetă nutrițională cu coduri de culori pe partea din față a ambalajului, cum ar fi Nutri-Score, ar fi de mare ajutor. Nutri-Score este doar o traducere a informațiilor nutriționale obligatorii de pe spatele ambalajului într-un logo mai ușor de citit.
Însă, această schimbare trebuie să se facă în cadrul pachetului „Informații despre alimente pentru consumatori”, iar orice afirmații nutriționale sau de sănătate făcute pe un ambalaj trebuie să se bazeze pe date științifice independente.
În concluzie, nu este vorba doar de micul dejun, ci de fiecare dată când mâncăm și bem. Nu este vorba despre un singur produs, ci despre toate afirmațiile din supermarket. A venit timpul ca Comisia, guvernele noastre și deputații europeni să respecte întregul pachet „Informații privind produsele alimentare pentru consumatori”.
Sursa: euobserver.com