Europa de Est, recompensată de investitori pentru pachetele drastice de austeritate acceptate

Guvernele ţărilor emergente din Europa propun vânzări de creanţe iar investitorii intenţionează să le cumpere, în condiţiile în care regiunea beneficiază de pe urma unui sentiment anti-Grecia ce umbreşte zona euro, afirmă analişti de la RBC Capital, BNP Paribas şi Societe Générale SA, citaţi de agenţia de presă Bloomberg.

Guverne din Polonia până în România „încearcă să emită obligaţiuni cât mai mult posibil în prima jumatate a anului, deoarece condiţiile sunt favorabile”, a declarat Bartosz Pawlowski, un strateg specializat în pieţe emergente, cu sediul la Londra, de la BNP Paribas SA, cea mai mare bancă a Franţei. „Europa Centrală şi de Est au fost beneficiarii. Ele încearcă să concentreze costurile şi beneficiile anticipat”, mai spune strategul.

Accentul sporit pus pe investitori privind datoria şi deficitele recompensează Europa emergentă pentru acceptarea celor mai drastice pachete de austeritate ale UE. Grecia, al cărei deficit de 12,7 la sută din producţia economică înseamnă că are nevoie de ajutor extern pentru a rămâne pe linia de plutire, nu ştie dacă va beneficia de un plan de salvare din partea UE sau trebuie să se adreseze Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Această incertitudine a obligat euro să scadă cu 10,4 la sută faţă de dolar, de la un vârf atins la 25 noiembrie. Datoria din zona euro ca procent din PIB va fi în medie de 84 la sută în acest an şi ar putea fi de 125 la sută în Grecia, potrivit estimărilor Comisiei Europene. În ţările emergente din UE, doar Ungaria va depăşi limita de 60 la sută, cu datoria prevăzută să crească la 79,8 la sută din producţie, mai spune Comisia.

„Problemele din zona euro generate de Grecia şi modul în care aceasta va soluţiona chestiunea sa bugetară atrag investitorii către Europa Centrală şi de Est”, a declarat Nigel Rendell, strateg pe pieţe emergente la RBC Capital Markets din Londra. „Ezit să spun că sunt sigure pentru că aş putea provoca destinul, dar dacă te uiţi la deficitele bugetare acestea sunt considerabil mai mici în Europa Centrală şi de Est decât deficitul Greciei iar nivelurile datoriei sunt mult mai mici.”

În medie, deficitele din zona euro vor creşte la 6,9 la sută din PIB, de două ori mai mult decât pragul din UE. Ungaria, România şi Republica Cehă vor avea neajunsuri mai mici. Vânzările de creanţe în aceste trei ţări, luna aceasta, au fost aproximativ de trei ori suprasubscrise, în medie, şi profitul a scăzut.
În Ungaria, la 16 martie, o licitaţie de 30 de miliarde de forinţi (153 milioane dolari) a avut o rată de acoperire a ofertei de 4,28 şi un randament mediu de 5,37 la sută. O licitaţie din 18 martie a avut o rată de acoperire a ofertei de 3,16 şi un randament mediu de 5,3 la sută, comparativ cu obiectivul de referinţă al băncii centrale de 5,75 la sută.

Obligaţiuni de 1 miliard de euro ale României (1.35 miliarde dolari) au crescut în prima zi de tranzacţionare, după ce vânzarea a fost de peste 4,5 ori suprasubscrisă.
Polonia a declarat la 22 martie că încearcă să atragă 1 miliard de euro în a treia sa vânzare internaţională de obligaţiuni în cât mai multe luni, pentru a profita de cele mai scăzute costuri de împrumut. Guvernul a încasat 3 miliarde de euro din vânzarea de poliţe pe 15 ani, în ianuarie. De asemenea, a vândut obligaţiuni în valoare de 475 milioane de franci elveţieni (448 milioane dolari), cu scadenţa în 2014, în această lună.

Guvernul ceh vrea să vândă un record de 15 miliarde dolari în datorii în acest an iar Polonia vizează obiective de vânzare totală de aproximativ 70 miliarde dolari. România, care a recurs la ajutor financiar, nu şi-a anunţat ţinta de vânzare a datoriei pe 2010, cu toate că succesul vânzării de eurobonduri în această lună l-a determinat pe ministrul de finanţe Sebastian Vladescu să afirme la 15 martie că nu poate exclude şi alte astfel de licitaţii.

Diferenţa dintre profiturile poloneze şi ungare faţă de datoria germană s-a îngustat. Obligaţiunile denominate în euro ale Ungariei scadente în februarie 2020 au adus profit de 1,73 puncte procentuale mai mult decât datoria germană cu o scadenţă comparabilă, la 19 martie, scăzând de la 2,02 puncte la sfârşitul anului trecut.
Măsurile de austeritate impuse în Letonia, Ungaria şi România pentru a se conforma cu programele FMI contrastează cu planurile de stimulare din zona euro adoptate pentru a sprijini cererea. Guvernele din Est se apropie de sfârşitul programelor drastice pe care unii dintre omologii lor occidentali nici nu le-au început.

„Ceea ce vedem este o schimbare masivă de regim, în curs de desfăşurare între ţările dezvoltate şi lumea pieţelor emergente”, a declarat Scott Mather, şef de gestionare a portofoliului global la Pacific Investment Management Co, într-un interviu televizat din 18 martie cu Bloomberg. ‘Se poate vedea dinamica datoriei deteriorându-se brusc pentru lumea dezvoltată, în timp ce se ameliorează în lumea pieţelor emergente”, a mai spus el.

Economiile avansate se confruntă cu provocări „acute” în abordarea problemei datoriei publice ridicate, a declarat la 21 martie directorul executiv adjunct al FMI, John Lipsky. El a avertizat că măsurile de stimulare nu vor fi suficiente pentru a restabili bugetele şi a estimat că toate ţările din G-7, cu excepţia Canadei şi Germaniei, vor avea raportări ale soldului datoriei la PIB aproape sau mai mari de 100 la sută, până în 2014.

Este comparabil cu Ungaria, despre care Pawlowski de la BNP spune că este cel mai bun exemplu de cotitură fiscală. Premierul Gordon Bajnai a redus cheltuielile cu 1.3 mii de miliarde de forinţi în ultimii doi ani pentru a se conforma condiţiilor împrumutului de 27 miliarde dolari de la FMI.
Deficitul bugetar de anul trecut a fost de 3,9 la sută din PIB, comparativ cu 9,3 la sută în anul 2006. „Pieţele emergente de obligaţiuni au beneficiat cu siguranţă, de la periferie”, a spus Esther Law, strateg în pieţe emergente la Société Générale SA din Londra.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata