Provocările Suediei în Menținerea Coeziunii Uniunii Europene înainte de Conferința Climatică de la Copenhaga
În contextul apropiatei Conferințe asupra climei de la Copenhaga, Suedia se confruntă cu dificultăți în a menține unitatea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. De la adoptarea pachetului climatic și energetic sub conducerea Franței, europenii s-au angajat să combată efectele schimbărilor climatice.
Pentru a stimula Statele Unite și China să facă compromisuri, UE a promis o reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020. Aceasta va fi realizată printr-un mecanism bazat pe drepturile de poluare, promovarea surselor regenerabile de energie și eficiența energetică, conform publicației franceze Le Monde.
Reuniunile pentru negocierile climatice au fost reluate pe 28 septembrie la Bangkok, unde reprezentantul ONU a lansat un apel urgent pentru un acord global; altfel, planeta ar putea suferi din cauza unor dezastre naturale severe. Yvo de Boer subliniază că „timpul nu este doar o presiune; el s-a scurs complet”. Aproximativ 2.500 de delegați se vor întâlni timp de două săptămâni în capitala thailandeză pentru a ajunge la un consens înaintea summitului din decembrie.
Discuțiile se concentrează pe un document complex ce conține aproape 300 de pagini, despre care De Boer afirmă că este „imposibil” să fie utilizat eficient fără o clarificare prealabilă. Comisia Europeană intenționează să propună o reducere globală cu 10% a emisiilor din transportul aerian și cu 20% din cel maritim până în anul 2020.
Cu toate acestea, divergențele dintre cele 27 au început să slabească frontul european. Proiectul taxei pe emisiile carbonului propus inițial de Nicolas Sarkozy nu reușește încă să obțină unanimitate. În cazul unui eșec al negocierilor la Copenhaga, liderii europeni au convenit încă din decembrie 2008 asupra posibilității implementării unui mecanism reglementar la granițe. Totuși, Marea Britanie și țările nordice consider că aceasta ar reprezenta o formă protecționistă iar Organizația Mondială a Comerțului (OMC) nu s-a pronunțat împotriva acesteia.
Comisia Europeanã avertizează că nu este oportun ca acest tip de măsurători să fie discutate având ca premisã eșecul negocierilor internaționalе actuale când cei 27 încearcã sã revitalizeze procesul climatic început la Copenhaga.
Franța insistӑ cӑ Statele Unite sunt deschise aplicării aceleași măsuri fiscale menite sӑ limiteze emisiile poluante. Într-o scrisoare adresată secretarului general al ONU în mijlocul lunii septembrie, Sarkozy menţionează sprijinul cancelarului german Angela Merkel pentru această idee. Cu toate acestea, liderii germani susțin ideea oferirii unor cote gratuite industriilor expuse concurenţei internaţionale.
Dacă se va ajunge la un acord satisfacător în cadrul conferinţei din decembrie privind clima globalǎ , emisiile gazelor cu efect serǎ ar putea scadea chiar şi cu până la30% pânǎ in anul2020.
Această viziune fusese deja acceptată între cele douăzeci şi şapte încă din decembrie2008 , dar numai dacă alte ţări dezvoltate precum SUA îşi asumau angajamente similare . Totuşi , criza economicǎ actualǎ genereazǎ ezitări faţăde respectarea acestor obiective . Italia devine tot mai reticentӑ iar noile state membre preferӑ extinderea termenelor pânǎ in2030 .
Franţa şi Germania solicitӑ ca celelalte ţări dezvoltate sӑ contribuie semnificativ ,în timp ce Suedia şi Danemarca rămân fervenţi susţinători ai angajamentelor iniţiale.
Cele douăzeci şi şapte state membre ale Uniunii Europene au opinii divergente referitoare atâtla suma cât si modalitătile prin care vor oferi asistenţă financiarã ŢĂrilor aflate in dezvoltareîn lupta împotriva schimbĂrilor climatice . Comisia Europeanã sugereazǐ între2 si15 miliarde euro anualîncepânddin2020 – comparativcu100 miliarde considerate necesare . Contribuţia Europeana va fi proporționala atȃtcu bogatia fiecărei tari cât si nivelulde emisiei fiecărui stat membru .
Francezii ,împreuna cȃnd alţii pledeaza pentru mai mult accent puspe nivelurileemisiilor . Acest criteriu ar avea avantajulde limitării implicării financiare europene însă unele ţări precum Polonia sau România refuzā formule care le-ar afecta bugetele publice .
Preşedinţia suedeză sperā într-un compromis favorabilla următorulsummit al celor27 programatpentru29-30octombrielaBruxelles .
