Europa rămâne divizata în privinţa negocierilor asupra climei

Presedintiei suedeze a Uniunii Europene (UE) ii este greu sa pastreze unitatea celor 27 cu mai putin de trei luni inainte de Conferinta de la Copenhaga asupra climei. Europenii si-au propus sa lupte impotriva incalzirii globale de la adoptarea, sub presedintia franceza, a pachetului clima-energie.

Pentru a incuraja Statele Unite si China sa faca concesii in aceasta privinta, s-au angajat sa realizeze o scadere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera pâna in 2020, prin aplicarea unui mecanism de negociere a drepturilor de poluare, dezvoltarea energiilor regenerabile si economia de energie, scrie cotidianul francez Le Monde.

Negocierile asupra climei s-au reluat luni, 28 septembrie, la Bangkok, cu un apel solemn al reprezentantului Natiunilor Unite in favoarea unui acord mondial; in caz contrar, planeta ar putea fi zguduita de o serie de catastrofe naturale.
“Timpul nu ne preseaza, ci s-a scurs de-a dreptul”, afirma Yvo de Boer. În jur de 2.500 de delegati se intâlnesc timp de doua saptamâni in capitala thailandeza pentru a ajunge la un acord inaintea summitului de la Copenhaga din decembrie.

Ei discuta pe marginea unui document de aproape 300 de pagini, “dupa care, concret, este imposibil de lucrat”, considera de Boer. Pentru a ramâne in avangarda luptei impotriva incalzirii globale, Comisia Europeana (CE) urmeaza sa propuna, la reuniunea de la Bangkok, scaderea cu 10% pâna in 2020 a emisiilor mondiale provenite din transportul aerian si cu 20% a celor din transportul maritim.

În ultimele luni au aparut totusi mai multe tabere in interiorul celor 27, care slabesc frontul european. Un proiect drag lui Nicolas Sarkozy, cel al taxei pe emisiile de carbon la granite, este inca departe de a intruni unanimitatea. În cazul unui esec la Copenhaga, cei 27 au convenit in decembrie 2008 sa analizeze posibilitatea de a pune in aplicare un mecanism de reglementare la frontiere. Însa Marea Britanie si tarile nordice considera ca ar fi o actiune protectionista, iar Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) a evitat s-o respinga.

Comisia Europeana considera ca n-ar fi indicat sa se analizeze acest tip de dispozitiv mizând pe un esec al negocierilor internationale, in stadiul actual, când cei 27 incearca sa relanseze procesul de la Copenhaga.
Parisul subliniaza ca Statele Unite promit aplicarea aceluiasi tip de dispozitiv. Într-o scrisoare adresata la jumatatea lunii septembrie secretarului general al ONU, Sarkozy spune ca si cancelarul german Angela Merkel s-a asociat ideii sale. Totusi, liderii germani sunt favorabili atribuirii de cote gratuite industriilor expuse concurentei internationale. În cazul incheierii unui acord la Copenhaga, emisiile de gaze cu efect de sera ar putea scadea cu 30% pâna in 2020.

Cei 27 au convenit asupra unei asemenea perspective din decembrie 2008, daca celelalte tari dezvoltate, printre care Statele Unite, isi iau angajamente similare. Însa, din cauza crizei economice, ele au ezitari in privinta respectarii acestui obiectiv. Italia se arata tot mai reticenta. Noile state membre ar prefera anul 2030 pentru respectarea acestei promisiuni. Franta si Germania insista pe eforturilor celorlalte tari dezvoltate, in timp ce Suedia si Danemarca sunt favorabile angajamentului initial.

Cele 27 de tari membre ale UE au pareri diferite asupra sumei, modalitatilor si ajutorului pe care promit sa-l aloce tarilor in curs de dezvoltare in cadrul luptei impotriva incalzirii globale. Comisia a propus intre 2 si 15 miliarde de euro pe an incepând din 2020 – fata de 100 de miliarde considerate necesare. Contributia europeana va fi proportionala cu bogatia fiecarei tari si la nivelul emisiilor fiecaruia din statele membre.

Francezii, alaturi de alti membri, pledeaza pentru o atentie sporita acordata nivelului emisiilor. Acest criteriu ar avea, potrivit lor, avantajul de a limita nivelul de angajare al europenilor. Însa unele tari membre, printre care Polonia si România, care polueaza mai mult decât vecinii lor fata de patrimoniul de care dispun, refuza o formula care ar apasa prea mult pe finantele publice. Presedintia suedeza a UE spera sa se realizeze un compromis la urmatorul summit al celor 27 din 29-30 octombrie, de la Bruxelles.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata