# Europenii sunt epuizați la locul de muncă. De ce investițiile în bunăstare nu funcționează > Locul de muncă modern te uzează. Și nimeni nu știe exact cum să rezolve problema. Aproape jumătate dintre angajații din 30 de țări spun că au volum de muncă excesiv. 34% simt că munca lor nu este r... Publicat: 8 decembrie 2025, 09:50 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/europenii-sunt-epuizati-la-locul-de-munca-de-ce-investitiile-in-bunastare-nu-functioneaza/ · Publicație: Financiarul ![oboseala](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2025/11/man-7116367_1280-1024x682.jpg) Locul de muncă modern te uzează. Și nimeni nu știe exact cum să rezolve problema. Aproape jumătate dintre angajații din 30 de țări spun că au volum de muncă excesiv. 34% simt că munca lor nu este recunoscută. Iar 16% declară că se confruntă cu violență sau hărțuire verbală la serviciu. Aceste cifre provin dintr-un sondaj publicat în acest an de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă. Ele confirmă o tendință îngrijorătoare care s-a accentuat după pandemia de COVID-19. ## Paradoxul bunăstării la locul de muncă În ciuda atenției sporite acordate bunăstării angajaților, presiunile nu scad. Mai devreme în acest an, cercetători din Australia au identificat un „paradox predominant". Țările și companiile investesc mai mult ca oricând în sănătatea mintală. Cu toate acestea, starea psihică a angajaților pare să se înrăutățească. „Mai ales după pandemie, am asistat la o creștere a persoanelor care experimentează probleme de sănătate mintală, în special cele cauzate de sau legate de muncă, inclusiv burnout-ul", a declarat Sonia Nawrocka de la Institutul Sindical European (ETUI). Companiile din Europa au cheltuit aproximativ 16,9 miliarde de euro în 2023 pe inițiative de bunăstare la locul de muncă. Acestea includ programe de mindfulness, managementul stresului și coaching individual pentru sănătatea mintală. Astăzi, aproximativ 29% dintre angajații europeni au acces la astfel de programe. ## Ce nu funcționează în abordarea actuală Cercetările arată că aceste programe nu reușesc adesea să abordeze problemele structurale. Specialiștii le numesc riscuri psihosociale. Lista include stresul legat de job, programul prelungit, insecuritatea locului de muncă, lipsa recunoașterii și hărțuirea. La toate acestea se adaugă schimbările economice și tehnologice majore care transformă munca în sine. „Această problemă nu este absolut deloc despre 'Iată o clasă de yoga, descurcă-te singur'", a spus Manal Azzi, specialist senior în securitate și sănătate ocupațională la Organizația Internațională a Muncii (ILO). Experții susțin că bunăstarea angajaților ar trebui să fie un obiectiv holistic, pe termen lung. Nu un program ad-hoc conceput de departamentul de resurse umane sau bazat pe opiniile personale ale unui director. „Cred că exact asta lipsește în prezent la locul de muncă. Totul este prea simplist, prea mecanic, și nu obținem rezultate", a declarat Jolanta Burke, cercetător în psihologie pozitivă și profesor asociat la Colegiul Regal al Chirurgilor din Irlanda (RCSI). ## Cum arată un lider care susține sănătatea mintală Manal Azzi subliniază că abordarea companiei față de recrutare, promovări, evaluări, stilul de management și comunicare modelează experiența angajaților. Toate aceste aspecte sunt oportunități de a crea locuri de muncă mai sănătoase din punct de vedere psihic. Conform unui raport al companiei de tehnologie medicală TELUS Health, managerii care conduc echipe sănătoase și productive au în comun cinci trăsături: - Preocupare autentică pentru bunăstarea personalului - Abordare orientată spre echipă, care evită competiția nesănătoasă - Incluzivitate - Capacitate decizională - Abilitatea de a crea un sens care depășește sarcinile zilnice ## Săptămâna de lucru de patru zile, o posibilă soluție Unele companii testează reforme mai ample. În Marea Britanie, Germania, Irlanda și Islanda s-au experimentat săptămâni de lucru de patru zile. Studiile preliminare arată că acestea pot reduce riscul de burnout și îmbunătăți sănătatea generală. Cu toate acestea, Azzi spune că mulți angajatori sunt încă reticenți să abordeze riscurile psihosociale la locul de muncă. „Avem această rezistență din partea angajatorilor de a-și asuma această responsabilitate uriașă, și de asemenea bugetul pe care l-ar implica", a explicat Azzi. „Există și o lipsă de înțelegere și de conștientizare a subiectului despre care vorbim." ## Ce măsuri legislative pot ajuta Aici intervine nevoia de schimbări de politici, consideră Nawrocka. Suedia, de exemplu, are reglementări privind intimidarea la locul de muncă și volumul nesănătos de muncă. Franța, Belgia și Portugalia au legi privind dreptul la deconectare sau odihnă în afara orelor de program. Totuși, nicio țară nu a rezolvat complet ecuația locului de muncă și sănătății mintale. Chiar și țările europene apreciate pentru echilibrul solid între viața profesională și personală raportează rate ridicate de probleme de sănătate mintală. ## Costul inacțiunii Mizele sunt ridicate pentru toată lumea. Depresia și problemele cardiovasculare cauzate de stresul legat de muncă costă Uniunea Europeană peste 100 de miliarde de euro pe an. Angajatorii suportă mai mult de 80% din aceste costuri, conform unui studiu ETUI. „Când apare o anxietate cu adevărat severă sau depresia, uneori este prea târziu să te întorci. Oamenii își părăsesc locul de muncă... și de aceea vrem să ne concentrăm pe prevenție", a spus Azzi. „Există stimulente mari pentru angajatori să acționeze, pentru că începe să-i coste." Dacă te simți epuizat la locul de muncă, nu ești singur. Iar soluția nu este să te „descurci singur" cu o aplicație de meditație. Schimbarea trebuie să vină de la nivel organizațional, prin politici clare și un management care pune sănătatea oamenilor pe primul loc.