Fără limba română, secuii abia dacă au vreo şansă

Tinerii din secuime îşi petrec viaţa într-un mediu maghiar, motiv pentru care nu învaţă suficient de bine româneşte, limba statului fiind predată ca limbă străină în regiune.

Dezavantajele enorme ale acestei stări de fapt le simt însă tinerii secui abia mai târziu, atunci când caută un loc de muncă, de multe ori fiind nevoiţi să încerce să găsească un job în Ungaria sau mai la vest, scrie ziarul ungar Nepszabadsag.

H. (numele persoanelor intervievate a fost înlocuit de ziar cu litere, n.red.), un bărbat originar din Sfântu Gheorghe, a absolvit şcoala medie la Miercurea Ciuc. El povestea ziarului cum la şcoala sa din secuime chiar şi orele de română se desfăşurau în limba maghiară, aşa că înainte de bacalaureat abia dacă a fost în stare să formuleze o propoziţie românească corectă.

‘Nu am fost forţat şi nici nu m¬a interesat să-mi însuseşc în vreun fel limba română’, mărturisea el, adăugând că mergea doar la magazine unde ştia că i se va vorbi în ungureşte. ‘Astăzi, funcţionarii de la instituţiile publice ştiu de multe ori ungureşte aşa că nici acolo nu suntem obligaţi să vorbim în ‘limba străină’ ‘, explica H.
Ca soluţie la această situaţie, H. propunea mai multe ore de limba română la şcoală şi considera o idee bună ca tinerii secui să lege prietenii şi cu copii români sau ca elevii secui să citească mai multe reviste şi cărţi în limba română.

Din punctul său de vedere, trebuie create mai multe ocazii pentru ca secuii să se obosească de bună voie să vorbească româneşte. ‘Altfel eşti pierdut în această ţară (România) şi eşti pe deasupra şi mai tare înfierat drept ‘secui degenerať , arăta el. ‘Eu cred că nu putem aştepta să se facă totul pentru noi, ci şi noi trebuie să facem ceva’, conchidea H.

Citeste si:  Orele de sport la clasele I-IV ar putea fi predate de învăţători

Cazul lui H. nu este singular. Din şcolile secuieşti ies una după alta generaţii întregi care abia dacă vorbesc româneşte. O situaţie fericită, se poate spune, o au aceia care, după absolvirea şcolii medii, merg să înveţe mai departe la universităţile din Bucureşti, Iaşi sau Timişoara, dat fiind că acolo sunt obligaţi să înveţe româneşte.
Mulţi dintre cei cărora nu le reuşeşte acest lucru pleacă să caute de lucru în Ungaria sau – bazându-se pe cunoştinţele de engleză, franceză sau germană acumulate mulţumită bunelor tradiţii de predare a limbilor străine din învăţământul românesc – migrează mai către vest.

Păreri asemănătoare are şi F. din Miercurea Ciuc. În opinia sa, copiii maghiari din secuime ar trebui să se uite mai mult la filmele de la televizor subtitrate în limba română.
El crede însă că este nevoie şi de o schimbare a mentalităţii şi anume părinţii nu mai trebuie să le spună copiilor că nu este importantă învăţarea limbii române, pe motiv că nici ei nu au învăţat-o şi totuşi uite că se descurcă. E. a avut noroc că, înainte de a merge la univeristate, la Cluj, a învăţat româneşte la liceu, la Iaşi, fiind nevoit acolo să-şi însuşească limba, ceea ce i-a fost acum de mare folos.

A., originar din Bazinul Ciucului, era la rândul său de părere că, pentru predarea limbii române, trebuie pus un accent mai mare la nivelul claselor 1-8. Cu aceasta este de acord şi H.-I, originar din vestul secuimii, în opinia căruia mediul din secuime induce în mod spontan tinerilor ideea că necunoaşterea limbii române este ceva natural.
‘Ne complacem în comoditate: acasă ne mulţumim să avem un nivel de cunoştinţe lingvistice de tarabă şi să-i putem întreba sâmbătă seara pe poliţişti, ameţiţi fiind, de ce ne legitimează’, spunea H.-I, adăugând că generaţia părinţilor lor a învăţat româneşte în două moduri: femeile de la televizor iar bărbaţii în armată.

Citeste si:  Fotbal: Real Madrid a surclasat pe Cruz Azul cu 4-0 şi va juca finala Cupei Mondiale a cluburilor

Generaţiile actuale însă pot alege din oferta nelimitată de canale TV iar ei aleg canale TV în limba maghiară, pe deasupra dispărând şi armata obligatorie. În acest fel, tinerii de azi învaţă româneşte încă şi mai greu decât părinţii lor.
La şcoală, chiar şi limba română este predată de un profesor maghiar, care de multe ori nici el nu o vorbeşte perfect. Nu este deci de mirare că elevii trebui să cumpere examenele, afirma H.-I. ‘Nu vrem români în oraşele şi satele noastre.

Ne opunem românizării şi nu dorim să vorbim în româneşte despre acea moştenire pe care strămoşii noştri ne-au transmis-o în graiul unguresc. Dorim autonomie, dar suntem slabi în a crede în ea.
Ştim că trebuie obligatoriu să învăţăm româneşte, însă ne lipseşte dispoziţia. Generaţia noastră slab dotată lingvistic inculcă generaţiei următoare importanţa limbii, însă noi învăţăm româneşte doar dacă vrem să ne facem un rost în zone româneşti iar altfel deloc’, încheia H.-I, rezumând situaţia existentă.

Mulţi consideră că şcoala poate ajuta la rezolvarea situaţiei. În ziua de azi, chiar şi responsabilii români au înţeles că limba oficială a statului trebuie predată elevilor maghiari ca limbă străină, pentru ca lipsa cunoştinţelor lingvistice să nu-i pună într-o situaţie dezavantajoasă pe piaţa muncii.
Legea învăţământului, aprobată în toamna anului trecut, prevede ca limba română să fie predată la clasele de limbă maghiară, până în clasa a zecea, din manuale speciale şi după o programă specială. Elaborarea manualelor corespunzătoare şi a noilor programe sunt însă în urmă aşa că noile reglementări vor fi puse în aplicare probabil din toamnă.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner