În prezent, milioane de euro din banii contribuabililor sunt investite în inovații în domeniul ambalajelor care nu sunt în concordanță cu politica de circularitate a UE.
Astfel, un organism de finanțare înființat și condus în comun de Comisia Europeană și de un grup industrial, a acordat numeroase granturi pentru cercetarea și dezvoltarea de produse de ambalare care nu dispun de opțiuni de eliminare corespunzătoare pe piața comună.
Încă din anul 2021, UE a adoptat un regulament de înființare a Întreprinderii comune „Circular Bio-based Europe” (CBE JU), menită să contribuie la dezvoltarea „produselor, materialelor, proceselor și nutrienților regenerabili pe bază de biomasă din deșeuri și biomasă, prin inovare bazată pe durabilitate și circularitate”.
Concret, această entitate a finanțat 22 de proiecte de inovare în domeniul ambalajelor.
Însă, EUobserver a constatat că o treime dintre acestea dezvoltă materiale plastice de unică folosință din resurse regenerabile şi este o substituire care este criticată și restricționată de Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, elaborat în prezent și aprobat recent de statele membre ale UE în decembrie.
Actualul lider de piață al bioplasticelor, acidul polilactic, este criticat pentru că este prea mare consumator de resurse pentru aplicațiile de unică folosință.
Inovație de unică folosință
Practic, la jumătatea lunii decembrie, o sală de conferințe din Berlin-Mitte era plină cu aproximativ 350 de reprezentanți din industrie, cercetare și politici care lucrează în domeniul bioplasticelor – materiale fabricate din resurse biologice, biodegradabile sau ambele.
A fost convocat de unul dintre cele mai mari grupuri de lobby pentru bioplastice din Europa, European Bioplastics, iar evenimentul s-a axat pe avantajele și durabilitatea bioplasticelor și pe evoluția pieței.
Mulți au lăudat piața italiană și au criticat UE pentru restricțiile din cel mai nou regulament privind ambalajele.
Dar Silvia Maltagliati, de la departamentul de cercetare și dezvoltare al Comisiei Europene, a fost pregătită pentru critici. „Când ne putem aștepta la decizii politice mai favorabile pe baza tuturor cercetărilor efectuate în ultimii ani?” a fost cea mai populară întrebare adresată de ea.
În plan mondial, ambalajele reprezintă cel mai mare sector pentru bioplastice, iar o mare parte dintre acestea sunt de unică folosință. Sala de expoziție de la conferință era plină de sticle de șampon din bioplastic, cutii de mâncare la pachet și capsule de cafea fără sistem de reutilizare. Consumatorii sunt obișnuiți cu ele, întreprinderile le cer, iar cercetătorii își suflecă mânecile pentru a le oferi soluții ușoare.
În acest sens, unele cercetări privind ambalajele de unică folosință au fost finanțate de programele Orizont 2020 și Orizont Europa. Aproape 5 milioane de euro au fost alocate pentru HICCUPS, un proiect care vizează producerea de bioplastic prin captarea emisiilor de dioxid de carbon de la stațiile de tratare a apelor uzate. Materialul propus este menit să se biodegradeze în mediul înconjurător mai repede decât materialele similare. Ideea este de a-l aplica, printre altele, la ambalajele pentru mâncarea la pachet. Aceste tipuri de produse sunt de obicei consumate din mers, iar ambalajele murdare sunt aruncate în containerele de deșeuri mixte.
În plus, unele proiecte încearcă să creeze plastic bio, dar reciclabil. PEF, un poliester pe bază de trestie de zahăr, va fi dezvoltat prin proiectul PEFeference, în valoare de 25 de milioane de euro. În 2014, multinaționalele Coca-Cola și Danone au investit în dezvoltarea PEF de către Avantium, o companie deținută de Shell, care coordonează atât HICCUPS, cât și PEFeference. Avantium nu a răspuns la întrebările noastre.
Concret, echipa de proiect NEWPACK a avut ca obiectiv pilotarea ambalajelor alimentare compostabile. „În ceea ce privește aplicațiile de ambalare a produselor alimentare, obiectivul a fost acela de a obține ambalaje biodegradabile de unică folosință”, explică coordonatorul proiectului, Niina Halonen de la Universitatea din Oulu, Finlanda. Echipa a reușit să dezvolte materiale care îndeplinesc standardul de compostare.
Acest tip de eliminare a ambalajelor funcționează în Finlanda. Rețeaua europeană de compostare, un ONG umbrelă care implică instalațiile de gestionare a deșeurilor, a întrebat membrii despre materialele plastice compostabile. Aceștia au constatat că acestea sunt acceptate în aproape toate zonele de colectare din Finlanda. Unii dintre partenerii proiectului NEWPACK au sediul în Italia, unde instalațiile de compostare sunt foarte răspândite.
Totuși, acest lucru este departe de a fi tipic în Europa
În Țările de Jos, de exemplu, plasticul biodegradabil nu poate fi eliminat în deșeurile de compost. Același lucru este valabil și în Germania: agenția federală națională de mediu afirmă că bioplasticele perturbă procesul de compostare și contaminează compostul, deci nu ar trebui aruncate în acest mod.
Agenția, instalațiile de gestionare a deșeurilor și ministerele locale de mediu se opun bioplasticelor. Agenția a declarat că „ambalajele biodegradabile nu oferă niciun avantaj față de ambalajele fabricate din materiale plastice convenționale sau pe bază biologică”. Dar acest lucru nu împiedică industria germană să producă bioplastice.
În acest sens, Comisia Europeană a propus un regulament, susținut în mare parte de deputații europeni și miniștrii guvernamentali, un regulament care stabilește obiective de reducere a ambalajelor și promovează o abordare prudentă a ambalajelor din plastic compostabil. Anterior, în cadrul așa-numitei directive privind materialele plastice de unică folosință, care reglementează comerțul cu produse aruncate în mod obișnuit, materialele plastice biologice au fost tratate ca și materialele plastice fosile.
În opinia sa, „În general, ambalajele alimentare pot fi de unică folosință din cauza contaminării cu reziduuri alimentare, dar și din cauza necesității de a păstra conținutul alimentelor și de a asigura sănătatea și siguranța consumatorilor. Niciuna dintre aceste [funded] proiecte încurajează utilizarea materialelor plastice de unică folosință, așa cum sunt definite în [single-use] directiva privind materialele plastice”, a comentat purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru mediu, Daniela Stoycheva.
Cu toate acestea, cercetările comandate de trei ONG-uri de mediu au arătat cum deșeurile alimentare continuă să crească alături de deșeurile de ambalaje, iar atunci când aceste deșeuri sunt bio, nu reduc deșeurile marine.
Întrebat despre finanțarea inovațiilor care s-ar putea să nu aibă nici măcar acces la piața europeană, ofițerul Comisiei, Maltagliati, a declarat „Legislația se referă la ceea ce există deja în lumea reală. Eu vorbesc mai mult pentru inovare, așa că departamentul meu este orientat spre viitor.” Ea a susținut că autoritățile din domeniul cercetării, comerțului și mediului nu sunt aliniate în timp și în obiective, promovând în același timp mai multe cercetări în domeniul bioplasticelor pentru a le face mai durabile.
În prezent, producția populară de bioplastice utilizează în principal culturi agricole.
Industria de curtare
Atunci când Comisia s-a alăturat industriei pentru a crea întreprinderea comună CBE, scopul a fost de a se asigura că inovația este preluată de întreprinderi. Industria este reprezentată de Bio-based Industries Consortium – un grup de părți interesate.
Consorțiul industriilor pe bază de biomasă (BIC), partea industrială a ICB, include companii precum multinaționalele de bunuri de consum P&G și Unilever.
Compania Unilever, care produce în mod obișnuit ambalaje aruncate la gunoi, a fost reclamată pentru că a făcut lobby împotriva interzicerii acestor deșeuri. P&G a fost numită „cea mai slabă companie în ceea ce privește rezolvarea problemei poluării cu plastic”.
Ca răspuns la întrebările EUobserver, managerul de comunicare al CBE JU, Elina Zicmane, a declarat că „pentru a ajuta industria europeană să facă tranziția de la producția și consumul pe bază de fosile” este necesară „implicarea companiilor deținătoare de mărci în proiectele finanțate de CBE JU”. Cu alte cuvinte, prezența unor industrii influente ar trebui să asigure că trecerea la o economie bazată pe produse biologice are loc la scară largă.
În cazul predecesorului CBE JU, angajamentele financiare ale industriei au fost puse sub semnul întrebării. Corespondența publicată online relevă criticile Comisiei cu privire la nerespectarea de către consorțiu a angajamentelor sale financiare.
Societățile membre ale consorțiului au susținut că investiția în întregul program, de pe urma căruia ar putea beneficia concurenții, ar fi „neviabilă din punct de vedere comercial”, astfel că au dorit să investească doar în proiectele de pe urma cărora ar putea beneficia. Comisia le-a oferit această opțiune. Oricum, grupul industrial nu și-a respectat promisiunea, iar comisia a redus contribuția sa.
„Într-adevăr, a existat o anumită confuzie în ceea ce privește definiția „contribuțiilor în natură”, deoarece aceste definiții au fost stabilite din punct de vedere juridic după începerea parteneriatului”, a comentat directorul executiv al BIC, Dirk Carrez, ca răspuns la întrebările noastre, adăugând că contribuțiile în natură pot însemna „construirea infrastructurii pentru proiecte/plante demonstrative sau proiecte/plante emblematice”.
De atunci, schema de finanțare a fost reformată, iar cuvântul „circular” a fost adăugat la titlul acesteia. Regulamentul de instituire specifică faptul că Bio-Based Industries Consortium trebuie să contribuie cu 23,5 milioane de euro pentru costurile administrative.
Într-un interviu pentru Green European Journal, expertul în mase plastice Roland Geyer a avertizat că înlocuitorii inovatori ai plasticului „nu reușesc să înlocuiască produsele virgine (sau de unică folosință) în economie, ci mai degrabă sunt produse în plus față de acestea”.
Aşadar, Agenția Europeană de Mediu, a afirmat că „obiectivul ar trebui să fie reciclarea materialelor plastice în plastic, mai degrabă decât pierderea energiei care intră în producerea lor prin compostarea lor”.
Sursa: euobserver.com
