În lupta pentru electoratul naţionalist, Ghimpu destabilizează Republica Moldova

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, liderul liberal Mihai Ghimpu, şi-a intensificat lupta pentru electoratul naţionalist, în preajma alegerilor prezidenţiale şi parlamentare programate pentru toamna acestui an, scrie miercuri ziarul rusesc Kommersant, interpretând astfel decretul privind decorarea unui grup de persoane pentru lupta împotriva regimului sovietic.

Dar efectul secundar al acestei lupte poate fi destabilizarea republicii şi înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia. Medicul sanitar şef al Rusiei a dat deja de înţeles că problema livrărilor vinului nu poate fi soluţionată deocamdată.
Avertismentul vine la o zi după ce Mihai Ghimpu a emis un un decret „în semn de profundă recunoaştere martorilor tragicelor consecinţe ale tratatului de neagresiune germano-sovietic şi ale protocolului adiţional secret din 23 august 1939, celor care au protestat după 28 iunie 1940 contra regimului totalitar, riscându-şi viaţa şi libertatea, celor care au dat dovadă de fermitate, curaj, spirit patriotic, care au fost condamnaţi la moarte sau detenţie”.

Practic toţi cei de pe listă au fost decoraţi post-mortem cu ‘Ordinul Republicii’, cea mai înaltă distincţie de stat, între ei figurând şi fratele preşedintelui, Gheorghe Ghimpu, membru al Frontului Naţional, care în 1972 a fost condamnat la şase ani de închisoare.
Anterior, Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, a adoptat o declaraţie prin care califică Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, instituită la 2 august 1940, ca fiind o republică „butaforică”, pentru că nu a fost în stare să-şi apere cetăţenii de teroarea şi violenţa promovată de regimul de ocupaţie sovietică, ce a făcut sute de mii de victime între oamenii nevinovaţi”.

Experţii presupun că, în felul acesta, preşedintele intensifică lupta pentru electoratul naţionalist. Potrivit unui sondaj de opinie, Partidul Liberal al lui Ghimpu poate conta pe simpatia a 30% dintre alegători, ceea ce nu este puţin, dar reprezintă un rezultat mai mic decât al principalului oponent în lupta pentru electoratul naţionalist – Partidul Liberal-Democrat al premierului Vlad Filat, susţinut de 42% dintre cetăţeni. Experţii prevăd noi paşi ai lui Ghimpu, scrie Kommersant.

Primul decret „scandalos”, privind instituirea Zilei ocupaţiei sovietice pe 28 iunie (documentul a fost declarat neconstituţional), a condus la destabilizarea republicii: a fost condamnat de ceilalţi membri ai coaliţiei de guvernare şi de opoziţia comunistă. În plus, decretul a condus la înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia. Imediat după semnarea lui, şeful Rospotrebnadzor a identificat în vinul moldovenesc substanţe toxice, şi anume dibutilftalat.

Duminică, medicul sanitar şef al Rusiei, Ghennadi Onişcenko, a declarat că Rospotrebnadzor nu-şi trimite, deocamdată, specialiştii la fabricile de vin din Moldova, acuzând „comportamentul neconstructiv” al autorităţilor moldoveneşti, „exprimat, cu precădere, la sfârşitul săptămânii trecute”. Anume atunci Mihai Ghimpu a anunţat decretul pe care l-a semnat marţi.
Iar marţi, Federaţia Rusă a restricţionat importul de fructe şi legume din Republica Moldova. Din cele 150 de companii moldoveneşti care exportau până în prezent pe piaţa rusă, doar 33 vor mai avea acest drept, în urma introducerii unor noi cerinţe de către serviciile ruse de specialitate, au declarat surse din guvernul de la Chişinău.


În lupta pentru electoratul naţionalist, Ghimpu destabilizează Republica Moldova
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, liderul liberal Mihai Ghimpu, şi-a intensificat lupta pentru electoratul naţionalist, în preajma alegerilor prezidenţiale şi parlamentare programate pentru toamna acestui an, scrie miercuri ziarul rusesc Kommersant, interpretând astfel decretul privind decorarea unui grup de persoane pentru lupta împotriva regimului sovietic.

Dar efectul secundar al acestei lupte poate fi destabilizarea republicii şi înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia. Medicul sanitar şef al Rusiei a dat deja de înţeles că problema livrărilor vinului nu poate fi soluţionată deocamdată.
Avertismentul vine la o zi după ce Mihai Ghimpu a emis un un decret „în semn de profundă recunoaştere martorilor tragicelor consecinţe ale tratatului de neagresiune germano-sovietic şi ale protocolului adiţional secret din 23 august 1939, celor care au protestat după 28 iunie 1940 contra regimului totalitar, riscându-şi viaţa şi libertatea, celor care au dat dovadă de fermitate, curaj, spirit patriotic, care au fost condamnaţi la moarte sau detenţie”.

Practic toţi cei de pe listă au fost decoraţi post-mortem cu ‘Ordinul Republicii’, cea mai înaltă distincţie de stat, între ei figurând şi fratele preşedintelui, Gheorghe Ghimpu, membru al Frontului Naţional, care în 1972 a fost condamnat la şase ani de închisoare.
Anterior, Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, a adoptat o declaraţie prin care califică Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, instituită la 2 august 1940, ca fiind o republică „butaforică”, pentru că nu a fost în stare să-şi apere cetăţenii de teroarea şi violenţa promovată de regimul de ocupaţie sovietică, ce a făcut sute de mii de victime între oamenii nevinovaţi”.

Experţii presupun că, în felul acesta, preşedintele intensifică lupta pentru electoratul naţionalist. Potrivit unui sondaj de opinie, Partidul Liberal al lui Ghimpu poate conta pe simpatia a 30% dintre alegători, ceea ce nu este puţin, dar reprezintă un rezultat mai mic decât al principalului oponent în lupta pentru electoratul naţionalist – Partidul Liberal-Democrat al premierului Vlad Filat, susţinut de 42% dintre cetăţeni. Experţii prevăd noi paşi ai lui Ghimpu, scrie Kommersant.

Primul decret „scandalos”, privind instituirea Zilei ocupaţiei sovietice pe 28 iunie (documentul a fost declarat neconstituţional), a condus la destabilizarea republicii: a fost condamnat de ceilalţi membri ai coaliţiei de guvernare şi de opoziţia comunistă. În plus, decretul a condus la înrăutăţirea relaţiilor cu Rusia. Imediat după semnarea lui, şeful Rospotrebnadzor a identificat în vinul moldovenesc substanţe toxice, şi anume dibutilftalat.

Duminică, medicul sanitar şef al Rusiei, Ghennadi Onişcenko, a declarat că Rospotrebnadzor nu-şi trimite, deocamdată, specialiştii la fabricile de vin din Moldova, acuzând „comportamentul neconstructiv” al autorităţilor moldoveneşti, „exprimat, cu precădere, la sfârşitul săptămânii trecute”. Anume atunci Mihai Ghimpu a anunţat decretul pe care l-a semnat marţi.
Iar marţi, Federaţia Rusă a restricţionat importul de fructe şi legume din Republica Moldova. Din cele 150 de companii moldoveneşti care exportau până în prezent pe piaţa rusă, doar 33 vor mai avea acest drept, în urma introducerii unor noi cerinţe de către serviciile ruse de specialitate, au declarat surse din guvernul de la Chişinău.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata