Interzicerea burka în Spania duce la escaladarea islamismului radical

Dezbaterea privind burka şi decizia de a-l interzice în unele localităţi spaniole, alături de solicitarea pe această temă adresată de Senat guvernului, este văzută ca un ‘factor de risc’.

Specialiştii în combaterea terorismului jihadist prevăd că extremiştii islamici vor da Spaniei acelaşi răspuns dat Franţei, când Nicolas Sarkozy s-a confruntat cu o polemică cu caracteristici similare, notează marţi ziarul ABC.
Grupări afiliate Al-Qaida, precum Emiratul Islamic al Afganistanului-Taliban, comitetul Al¬Qaida din Maghrebul Islamic (AQMI) şi Ayman al Zawahiri, mâna dreaptă a lui Osama Ben Laden, lansaseră comunicate ameninţătoare în care avertizau că Franţa ‘va plăti pentru crimele sale, aceasta fiind dorinţa lui Allah’.

La 14 zile după ce Adunarea Naţională dăduse undă verde interdicţiei, Al Zawahiri, într-un mesaj postat pe Internet, califica decizia Franţie drept ‘un atac la adresa Islamului’.
‘Crima’ ţării vecine era interzicerea vălului islamic, o măsură care în cazul Spaniei a fost materializată la 28 mai de Primăria din Lerida – primul oraş care a interzis burka şi niqab în clădirile publice – urmat de Barcelona, Tarragona şi multe altele, majoritatea guvernate de socialişti.

Pasul decisiv a fost dat, la 23 iunie, de conservatorii din PP (opoziţie) spre surprinderea socialiştilor din PSOE (de guvernământ), care au obţinut ca Senatul să aprobe propunerea de a interzice burka şi niqab în toate spaţiile publice, inclusiv pe stradă. Însă guvernul nu este dispus să meargă mai departe.
Mai mulţi miniştri, între care şeful diplomaţiei, Miguel Angel Moratinos, consideră că legiferarea la nivel naţional a interdicţiei burka este la fel de exagerată ca şi dezbaterea însăşi.

Potrivit ministrului pentru Egalitate, Bibiana Aido, interdicţia ‘poate genera mai multe probleme decât cele menite de a fi soluţionate’. La rândul lor, experţii în lupta jihadistă cred că dezbaterea privind burka poate ‘avea consecinţe’. Şi au relevat în acest sens ‘extrema sensibilitate’ şi ‘răspunsul violent’ al islamiştilor radicali faţă de această temă, considerându-le ‘atacuri ale Occidentului’ la religia şi la obiceiurile lor.

De aceea specialiştii nu elimină posibilitatea ca Al-Qaida sau organizaţii satelite să răspundă, ca în cazul Franţei, la dezbaterea privind burka printr-un comunicat. Intr-un interviu difuzat în august 2009, Ayman al Zarwahiri declara că ‘Franţa este cea care a luptat împotriva Algeriei şi a furnizat reactoare nucleare Israelului şi care luptă împotriva musulmanilor din Afganistan. Femeia musulmană cu văl arată teama cruciaţilor care ştiu că nu-i vor înfrânge pe musulmani…’.

Astfel de ameninţări fuseseră lansate şi de Abdelmalek Droudkel, liderul grupării Al-Qaida din Maghrebul Islamic, care îi ţine ostatici pe activiştii umanitari spanioli Roque Pascual şi Albert Vilalta. Potrivit mediilor antiteroriste, având în vedere extrema ‘susceptibilitate’ a Al Qaida faţă de această temă, dezbaterea suscitată în Spania pe această temă ar putea deveni un nou obstacol în deja dificila eliberare a ostaticilor.

AQMI, care în februarie l-a eliberat în Mali pe activistul francez Pierre Camette, după trei luni de captivitate, şi care l-a decapitat la 25 iulie pe Michel Germaneu, a acuzat Franţa în plină dezbaterea privind burka, de ‘terorism religios’ şi de ‘incitare la ură’. ‘După hibaj şi niqab va urma şi interdicţia rugăciunii islamice’, declarase Abdul Wadood.

Adunarea Naţională franceză a aprobat la 13 iulie, în prima lectură cu 335 voturi pentru şi unul împotrivă, proiectul de lege care interzice vălul integral, precum burka sau niqab în orice spaţiu public. Ministrul justiţiei, Michelle Alliot-Marie, care a susţinut proiectul legislativ în Parlament a spus că este vorba de un dublu succes: al democraţiei şi al Republicii.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata