Lungul drum al Europei de Est către redresarea economică

Economia din zona Europei Centrale şi de Est urmează să crească lent începând din 2011, însă până acum criza a costat ţările din regiune până la zece ani din procesul de recuperare economică, scrie ziarul austriac Die Presse.

‘Ce a fost mai rău a trecut, dar din păcate şi ce a fost mai bun’. Cu aceste cuvinte se pot rezuma prognozele contradictorii ale Institutului Vienez pentru Comparaţii Internaţionale (WIIW) legate de viitorul economic al Europei Centrale şi de Est.
Atât de temutul colaps de după falimentul băncii Lehman, din toamna lui 2008, nu a devenit realitate, însă regiunea – cu unele excepţii precum Polonia – a suferit mai mult decât se aştepta. Experţii se aşteaptă anul acesta la o stagnare, în timp ce de anul viitor ar urma ca economia să ia din nou avânt, lent şi dacă totul merge bine.

Efectele crizei financiare au aruncat deja unele ţări din zonă (în special statele baltice) cu zece ani înapoi în procesul de recuperare, aprecia expertul WIIW Michael Landesmann. Cehii şi slovacii ar putea astfel să se apropie de media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor abia prin 2020.
Guvernele ţărilor est-europene nu au avut prea multe şanse de a evita prăbuşirea, din multe bugete lipsind banii pentru programe economice conjuncturale.

Chiar şi în ziua de azi, supraîndatorarea este în creştere, la fel ca şi şomajul. Atât de temutul exod al investitorilor încă nu s-a sfârşit. Anul trecut, ungurii, slovacii şi slovenii au aşteptat în zadar şi după un singur cent de investiţii străine.
Criza a făcut însă să se clatine mai mult decât procesul de recuperare al fostelor ţări în transformare, între timp fiind pus sub semnul întrebării şi modelul de creştere economică din întreaga regiune, mai ales că acele cauze care au produs prăbuşirea profundă a multora din fostele state din blocul de Est nu au fost încă înlăturate.

Chiar dacă între timp creditele nu mai sunt acordate cu aşa mare largheţe ca acum doi ani, supraîndatorarea nu s-a oprit încă. ‘Creditele pentru familii şi companii cresc încă peste tot’, afirma Peter Havlik, expert la WIIW. Excepţie sunt Ucraina şi Ungaria.
În spatele crizei datoriilor nu stau statele ci cetăţenii care – ahtiaţi după un stil de viaţă occidental – au contractat credite ieftine din străinătate, evoluţia datoriilor fiind subapreciată, arăta Landesmann.

Chiar dacă pe termen scurt este necesară acordarea de credite pentru companii, pe termen lung această practică trebuie să se schimbe, opina el. Modelul pentru Europa de Est nu a fost unul greşit ci a fost aplicat excesiv, recunoştea BERD acum câteva săptămâni. Îndatorarea rapidă nu este singura problemă. În perspectiva unei integrări rapide în UE, ţările respective au experimentat o liberalizare radicală în timp scurt, nu toţi reuşind să iasă din aceasta nevătămaţi.

În timp ce cehii, ungurii, slovacii, slovenii şi polonezii au înregistrat rate de creştere stabile şi înalte, putând să-şi echilibreze bilanţurile comerciale, alte ţări, din zona baltică sau din Europa de Sud-Est, s-au confruntat cu probleme.
Atunci când investiţiile directe din Estonia au luat sfârşit, ţara nu a mai putut menţine creşterea decât prin credite masive din străinătate. Bilanţul comercial a scăpat de sub control iar bula s-a spart, fostul tigru economic înregistrând anul trecut un minus de 19 la sută al PIB-ului.

Vina a purtat-o desigur şi insistenţa balticilor de a-şi fixa propria monedă la euro, acest sistem trebuind să înceteze, opina Havlik. Acesta consideră că există o singură şansă pentru actualele ‘state perdant’ şi anume o mai bună utilizare a subvenţiilor UE şi construirea unei industrii puternice, care să producă mai ales pentru export, pe lângă piaţa internă.
Pe termen scurt, acest lucru nu va însemna prea mult, dat fiind că şefii de stat din Europa de Vest au de luptat cu un munte de datorii încă mai mare decât în estul continentului, aşa că, deocamdată, cumpărătorul numărul unu de produse industriale est¬europene va trebui la rândul său să facă economie.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata