# Milionarii se răzbună pe Liechtenstein

> Descoperă cum milionarii își iau revanșa împotriva Liechtensteinului în articolul nostru captivant „Milionarii se răzbună pe Liechtenstein”. Află despre strategiile ingenioase și impactul financiar al acestor acțiuni surprinzătoare. Citește acum pentru a înțelege mai bine despre conflictele de putere și influența economică în această mică dar puternică țară!

Publicat: 3 octombrie 2009, 03:50 · Actualizat: 15 septembrie 2024, 06:34 · Autor: Bianca Barbu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/milionarii-se-razbuna-pe-liechtenstein/ · Publicație: Financiarul

#### Principiul „conservării valorii” reprezintă o prioritate esențială pentru Casa Princiară din Liechtenstein, iar prințul Philipp von und zu Liechtenstein asigură clienții de elită din întreaga lume, în calitate de președinte al consiliului fondator al băncii princiare LGT, că beneficiază de cele mai bune servicii disponibile.

Cu toate acestea, investitorii internaționali se simt trădați de această instituție financiară din principat, iar banca se confruntă cu un scandal major, conform publicației germane Frankfurter Rundschau. Evazioniștii fiscali cu resurse financiare considerabile intenționează să recupereze sume semnificative din Liechtenstein. Tribunalul din Vaduz (capitala principatului) [se așteaptă la](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/industria-de-lux-resimte-criza-financiara/) un val masiv de plângeri depuse de evazioniști provenind din Germania, care solicită despăgubiri substanțiale de la subsidiara băncii LGT-Treuhand.

Acuzația principală este că banca ar fi trebuit să informeze clienții despre furtul datelor lor bancare în 2002, comis de angajatul Heinrich Kieber. Acesta a vândut informațiile confidențiale ale 770 de clienți către serviciile secrete germane BND, ceea ce a dus la deschiderea unor procese judiciare împotriva persoanelor implicate în evaziune fiscală.

Cei afectați legal își îndreaptă acum furia asupra băncii LGT-Treuhand. Deși LGT și-a cedat subsidiara între timp, reclamanții susțin că responsabilitatea revine tot băncii princiare. Un antreprenor din Bad Homburg (Hessen), condamnat recent pentru evaziune fiscală la doi ani cu suspendare și o amendă de 7,[5 milioane euro](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/proiecte-de-aproape-400-milioane-euro-depuse-in-regiunea-centru-pe-programul-regio/) plus impozite suplimentare în valoare totalizată de 11,9 milioane euro, a [fost primul care](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/omul-de-afaceri-ioan-niculae-patriciu-este-optimist-eu-vad-un-curs-in-jurul-valorii-de-5-lei-euro/) a acționat legal. Acesta cere acum despăgubiri totale ce ajung la 13 milioane euro și afirmând că dacă ar fi fost informat despre circulația datelor sale bancare ar fi putut să se autodenunțe și astfel să evite pedeapsa.

Reclamantul solicitându-le autorităților o anchetă referitoare la schemele fiscale pe care LGT-Bank le-a promovat clienților germani ca fiind „legale”, conform avocatului său Bernhard Gimple. El subliniază faptul că anchetele desfățurate în Germania împotriva mai multor angajați ai LGT nu sunt întâmplătoare.

Avocatul Juergen Wagner din Konstanz anunță că vor urma și alte plângeri legale împotriva băncii pentru daunele cauzate acestora. Niciun client afectat nu a avut posibilitatea să-și apere cazul prin autodenunțare; astfel încât banca trebuie să suporte costurile acestei „daune diferenţiale”, considerată legitim necesară după părerea colegului Helmut Schwaerzler din Liechtenstein.

Conform acestuia, având în vedere natura extrem de sensibilității datelor implicate – inclusiv produse speciale precum Fondurile Negre neînregistrate în Germania – era imperativ ca banca să notifice clienții despre incidentul privind pierderea informațiilor confidenţiale. Banca i-ar fi lămurit pe aceștia într-o situație delicată prin tărăgănarea comunicării pierderii datelor respective.

În prezent însă LGT nu pare afectată semnificativ: purtătorul lor de cuvânt Christof Buri menține poziția conform căreia fapta comisului nu are urmași și deci informarea clienților nu era necesară. Reprezentanții băncii sunt sceptici față de succesul reclamațiilor formulate până acum; avocatul Schwaerzler sugerează totuși că odată ce primele cereri vor avea succes “fiecare va reuși să-și recupereze fondurile”. Cu aproximativ 700 dintre cei afectați implicaţi într-un proces similar estimările privind suma totalizatoare solicitatǎ ajung până la câteva sute milioane euro – o sumǎ considerabilǎ!