Modificările de floră din Epoca glaciară au atras dispariţia giganţilor acelei epoci

Dispariția plantelor cu flori din Epoca glaciară, un factor cheie în extincția mamuților și rinocerilor

O nouă cercetare aruncă lumină asupra dispariției speciilor mari

Conform unui studiu recent publicat în revista Nature, dispariția plantelor cu flori în timpul Epocii glaciare ar fi putut contribui semnificativ la extincția unor specii emblematic ale acelei perioade, cum ar fi mamuții lânoși și rinocerii. O echipă de cercetători a analizat ADN-ul extras din fosilele acestor animale conservate în permafrostul arctic și a descoperit că acestea depindeau de florile bogate în proteine care creșteau pe câmpiile de stepă.

Schimbările climatice au afectat vegetația

Cercetătorii subliniază că schimbările climatice drastice survenite în perioada respectivă au dus la declinul plantelor cu flori, lăsând zona acoperită doar de ierburi cu o valoare nutrițională inferioară. Această transformare a avut loc între acum 25.000 și 10.000 de ani, coincizând cu o masivă dispariție a animalelor mari; aproximativ două treimi dintre acestea din emisfera nordică s-au stins.

Eske Willerslev, expert în ADN fosil la Universitatea din Copenhaga, afirmă că aceste descoperiri oferă o explicație plauzibilă pentru acest fenomen: „Acum dispunem de o explicație foarte credibilă”, a declarat el.

Contrazicerea ipotezei vânătorilor-culegători

Studiul contestă teoria conform căreia sosirea oamenilor vânători-culegători ar fi fost principalul motiv al dispariției acestor animale mari – cunoscut sub numele de ipoteza Blitzkrieg. Willerslev susține că „principalul motor al acestei dispariții nu este reprezentat de oameni”, aducând totuși aminte că activitățile umane pot fi considerate un factor suplimentar care să contribuie la declinul speciilor deja amenințate.

Ecosistemele subarctice erau diferite față de cele actuale

Cercetătorii au realizat o analizare detaliată a evoluției vegetației din regiunile arctice și subarctice pe parcursul ultimelor 50.000 de ani. Folosind 242 de mostre recoltate din permafrost și studii asupra conținutului stomacal al animalelor fosilizate, ei au reconstituit ecosistemele vremurilor trecute.

Contrar opiniei generale care considera ecosistemele subarctice ca fiind dominate exclusiv de tundră sau iarbă, studiul sugerează prezența unei flore variate bazată pe plante cu flori: „Întregul ecosistem subarctic era radical diferit față de cel contemporan”, concluzionează Willerslev.

Această cercetare deschide noi perspective asupra interacțiunilor complexe dintre climatul trecut și biodiversitate, oferind indicii valoroase despre modul în care schimbările ecologice pot influența supraviețuirea speciilor majore.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicieLylaPeste 2 milioane de cancere într-un an au fost cauzate de infecții. Ce măsuri de prevenție recomandă mediciiRevista IoanaCe poți mânca pentru sănătatea intestinală și cum ajungi la reperul de 25-30 de grame de fibre pe ziNews24Deisseroth, Hegemann și Nagel câștigă Nobelul pentru Medicină 2026 pentru controlul neuronilor prin luminăDolce SportHagi pregătește România pentru Suedia fără Drăgușin și Ghiță, după 0-6 cu PoloniaGetPonyCând poate poliția să rețină talonul și cum se recuperează. Ce înseamnă dovada de circulație pentru 15 zile