Moscova se crede mai degrabă o victimă în relaţiile cu Bucureştiul

Formularea concisă a mesajelor trimise de către Serviciul Federal de Securitate rus (FSB), agenţiilor de presă ruse a ascuns probabil satisfacţia discretă de a fi punctat împotriva României prin detectarea şi expulzarea unui presupus spion al Bucureştiului, scrie cotidianul Sofia Echo.

Pe de altă parte, recentele relaţii bilaterale dintre Rusia şi România continuă o tradiţie îndelungată de interese profund divergente. În această relaţie, Moscova se crede mai degrabă victima decât vinovatul, în chestiuni care variază de la decizia României de a participa la scutul SUA de apărare antirachetă în Europa la recentul sprijin indicat de Bucureşti pentru adversarii Moscovei în regiune.

Episodul cu spionul, făcut public la data de 16 august, a oferit publicului din Rusia o distragere minoră de la recentele incendii care au afectat ţara. Pentru România, episodul s-a dovedit o neplăcere, care a survenit exact în momentul în care guvernul a primit vestea că datele oficiale indică că România este ţara cea mai mare inflaţie din UE şi la câteva săptămâni după un raport foarte critic din partea Comisiei Europene cu privire la prestaţia necorespunzătoare a Bucureştiului în combaterea crimei organizate şi a corupţiei, scrie sursa citată.

Prin urmare, Gabriel Grecu, prim-secretar al Ambasadei române de la Moscova, a ţinut fără tragere de inimă prima pagină a ziarelor, fiind prins ‘în flagrant’ – după cum a susţinut FSB – în timp ce oferea bani unui cetăţean rus în schimbul unor informaţii militare secrete.
Echipamentul său de spionaj, care ‘a dezvăluit activităţile sale ostile împotriva Rusiei’ a fost de asemenea confiscat, se preciza în declaraţia FSB. Grecu a primit 48 de ore să părăsească Rusia, iar Moscova a trimis o plângere oficială prin canale diplomatice, în care se specifica că activităţile acestuia erau incompatibile cu statutul său de diplomat.

Puţini sunt aceia care nu au remarcat că incidentul a avut loc doar câteva săptămâni după ce la Washingtonul, pentru care Bucureştiul este un aliat apropiat, a trimis în Rusia mai mulţi spioni ruşi desconspiraţi (întâmpinaţi ca eroi la Moscova). În pofida relaţiilor bilaterale tensionate, au existat voci în România care au cerut ‘resetarea’ relaţiilor cu Rusia. Cu toate acestea, remarcă Sofia Echo, este greu ca relaţiile dintre cele două ţări să fie mai proaste decât atât.

Alegeţi o problemă regională majoră şi veţi vedea că Moscova şi Bucureştiul se află în tabere diferite, în special dacă este vorba de scutul de apărare antirachetă. În februarie 2010, preşedintele român Traian Băsescu a anunţat că în Consiliul Suprem de Apărare a ţării s-a convenit ca, înainte de 2015, interceptoare la sol ar putea fi amplasare pe teritoriul românesc.
În urma acestui anunţ, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi-a exprimat îngrijorarea şi a cerut în mod oficial o ‘clarificare’, în timp ce ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că decizia Bucureştiului ar putea conduce la o serioasă problemă regională.

În ciuda mesajelor aspre de la Moscova, la 28 iulie s-a confirmat că în toamnă va începe o a treia rundă de discuţii bilaterale cu Washingtonul privind scutul antirachetă.
Situaţia a atras şi atenţia Transnistriei, enclava separatistă de pe teritoriul Republicii Moldova, care a oferit Moscovei posibilitatea de a găzdui pe teritoriul său un sistem de rachete care ar putea fi folosit împotriva României.

Transnistria şi Moldova se află pe lista de probleme în care atitudinile Rusiei şi României diferă, pentru a ne exprima blând, comentează Sofia Echo, care adaugă că, în conflictul din august 2008 dintre Georgia şi Rusia, România a ţinut evident partea Tbilisiului. Bucureştiul a fost receptiv la apelurile Georgiei de a elibera în întregime regiunea de dependenţa de gazele naturale ruseşti – dar şi în ceea ce priveşte rutele de aprovizionare cu energie care ar ocoli Rusia.

În mod similar, România a salutat Revoluţia Portocalie din Ucraina, însă a devenit cu mult mai puţin entuziastă faţă de Kiev, din momentul în care pro-rusul Viktor Ianukovici a fost ales preşedinte.
Din nou, în Moldova, România şi-a făcut cunoscut sprijinul pentru politicieni şi activişti care în 2009 s-au revoltat împotriva vechii gărzi de proruşi şi de comunişti de la Chişinău. Bucureştiul şi-a creat, de asemenea, legături cu Polonia, unde – din motive istorice justificate – relaţiile cu Rusia reprezintă un subiect extrem de controversat, conchide sursa citată.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata