# NATO construiește un scut anti-dronă cu testări rapide de 90 de zile > NATO, SUA și aliații baltici dezvoltă un scut anti-dronă prin exercițiul Digital Shield 2.0. Sistemul folosește AI și cicluri de testare de 90 de zile. Publicat: 15 martie 2026, 20:51 · Autor: Bianca Barbu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/nato-construieste-un-scut-anti-drona-cu-testari-rapide-de-90-de-zile/ · Publicație: Financiarul ![scut anti-dronă NATO](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/scut-anti-drona-NATO-1773600669-1024x576.jpeg) Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) dezvoltă un sistem avansat de apărare menit să neutralizeze dronele înainte ca acestea să atingă granițele estice ale alianței. Într-o colaborare strânsă, forțele americane, aliații baltici și companii din industria de apărare lucrează în cicluri rapide de testare de 90 de zile pentru a pune la punct o rețea de date partajată, capabilă să conecteze senzorii de supraveghere cu sistemele de contraatac. ## Digital Shield 2.0, o colaborare accelerată Exercițiul, denumit Digital Shield 2.0, a fost desfășurat de forțele SUA și cele estoniene și a extins testele inițiale prin adăugarea de senzori suplimentari. Aceștia sunt specializați în detectarea dronelor de tip Shahed, folosite de ruși, dar și a radarelor de apărare aeriană. Iar sistemul integrează toate aceste date într-o imagine aeriană comună, simplificând enorm procesul decizional al operatorilor și permițând identificarea rapidă a amenințărilor. Practic, țintele sunt văzute înainte ca acestea să ajungă în raza de acțiune a sistemelor de interceptare. ## Cum funcționează scutul Mecanismul din spate este unul complex, dar ideea de bază este integrarea. Totul se leagă într-o singură rețea de comandă și control, care oferă o imagine clară a spațiului aerian. „Exercițiul s-a născut, de fapt, dintr-o inițiativă de a integra diferite tipuri de senzori într-o arhitectură integrată de senzori ușor accesibilă și partajabilă, sau o imagine aeriană”, a declarat căpitanul armatei americane Micah Maule, ofițer de planificare pentru Comandamentul Apărării Aeriene și Antirachetă al Armatei a 10-a (o unitate cheie în acest proiect). Inteligența artificială joacă un rol important aici. Ea este cea care analizează datele și accelerează deciziile privind răspunsul la un eventual atac, testând în același timp eficiența senzorilor și a contramăsurilor. ## Provocarea costurilor și abordarea Silicon Valley Inițiativa reflectă o abordare de tip „Silicon Valley” adoptată de Pentagon. Se mizează pe testări rapide, corecții imediate și actualizări constante, în timp ce partenerii din industrie sunt obligați să respecte cerințe stricte de integrare. Dar provocarea cea mai mare este alta. V-ați gândit vreodată la diferența de preț dintre o dronă și racheta care o doboară? Până la urmă, costul neutralizării dronelor ieftine rămâne o problemă majoră, fiind nevoie de soluții eficiente, care să nu epuizeze bugetele alocate pentru interceptoare. „Trebuie să depășim curba costurilor. Dacă sistemele de rachete fără pilot (UAS) costă câțiva sau zeci de mii de dolari, nu poți folosi interceptoare extrem de scumpe”, a subliniat același căpitan Micah Maule. Pentru a fi cât mai realiste, exercițiile din cadrul Digital Shield 2.0 folosesc scenarii care reproduc amenințări reale. Acestea includ nu doar atacuri cu multiple drone lansate simultan, ci și atacuri cibernetice menite să perturbe sistemele de apărare.