Ambasadori ai celor 27 de tari membre ale UE vor desfasura incepând de joi, 12 noiembrie, o vizita de trei zile in Georgia, pentru a se interesa de modul in care a evoluat situatia din regiune dupa conflictul armat din Osetia de Sud.
Din octombrie 2008, peste 200 de observatori ai UE monitorizeaza situatia pe teritoriul Georgiei, insa fara a fi acceptati in republic ile separatiste Abhazia si Osetia de Sud. Aceasta regiune este foarte importanta pentru europeni, explica pentru cotidianul rus Vremia Novostei politicianul lituanian Mantas Adomenas, presedintele Adunarii Baltice, formata in 1991 in scopul cooperarii interparlamentare dintre cele trei republici baltice si la care participa câte 20 de deputati din fiecare tara membra (a Adunarii).
Potrivit lui Adomenas, dupa evenimentele din Georgia, nimeni dintre vecinii Rusiei nu se mai poate simti in deplina siguranta. De aceea, este important ca aceste tari sa-si coordoneze cât mai bine actiunile. În acest sens, programul “Parteneriatul Estic” va permite extinderea spatiului european, a spatiului democratiei si a valorilor europene comune, afirma presedinte le Adunarii Baltice.
Referitor la ingrijorarea manifestata de tarile baltice in legatura cu recentele exercitii militare ruso-belaruse “Occident-2009”, politicianul lituanian atentioneaza ca o parte dintre militarii rusi care participasera la manevre au ramas in Belarus, ceea ce majoreaza temerile tarilor vecine. “În afara de aceasta, NATO nu are deocamdata un plan de aparare a republicilor baltice”, a declarat Adomenas, exprimându-si speranta ca in noua conceptie strategica a Aliantei aceasta problema va gasi, totusi, o solutie.
Nu in ultimul rând, presedintele Adunarii Baltice se declara ingrijorat de legea semnata de presedintele rus Dmitri Medvedev, lege ce permite actiuni ale armatei ruse in afara teritoriului tarii.
Adomenas subliniaza importanta desfasurarii de misiuni de monitorizare in Abhazia si Osetia de Sud, deoarece “problemele nu pot fi solutionate in mod civilizat daca nu este permis accesul observatorilor internationali”. “Acest lucru este important pentru o solutionare pasnica a problemei… Trebuie sa opereze nu dreptul celui puternic, ci drepturile internationale”, a declarat interlocutorul ziarului rus.
În ceea ce priveste posibilitatea ca Georgia sa devina membra a NATO, Adomenas aminteste ca fusese prezent in timpul summitului NATO de la Bucuresti, in timpul caruia Georgiei si Ucrainei nu le-a fost oferit Planul de Actiuni pentru Aderare (MAP). Politic ianul lituanian nu exclude ca tocmai acest refuz – “aceasta situatie echivoca in ceea ce priveste perspectivele Georgiei privind aderarea la NATO” – sa fi impins Rusia la actiuni de forta la adresa acestei tari.
“Cu alte cuvinte, in august 2008 s au confirmat argumentele tarilor din Europa de Est si ale unor membri mai vechi ai NATO in favoarea acordarii MAP pentru Georgia”, afirma Mantas Adomenas.
Politicianul lituanian subliniaza ca, deocamdata, unul dintre obiectivele principale ale NATO este de a colabora in domeniul securitatii cu tarile regiunii, chiar daca acestea nu sunt inca membre ale Aliantei. “Georgia trebuie sa-si intareasca pozitiile in plan militar, economic si energetic”, conchide presedintele Adunarii Baltice.