O nouă abordare în studiul îmbătrânirii: genomul unei adolescente cu dezvoltare atipică
Cercetătorii își propun să dezvăluie secretele procesului de îmbătrânire prin analiza genomică a unei tinere de 17 ani, care prezintă caracteristici fizice și comportamentale asemănătoare unui copil mic. Conform publicației britanice The Sunday Times, Brooke Greenberg, deși are vârsta legală pentru a conduce și va putea vota anul viitor, cântărește doar 7,3 kg și măsoară 75 cm – dimensiuni tipice pentru un bebeluș de aproximativ un an.
Brooke locuiește împreună cu părinții ei, Howard și Melanie Greenberg, precum și cu cele trei surori în Reisterstown, o suburbie din Baltimore (SUA). Din punct de vedere exterior, ea pare să fi rămas blocată în timp. Părinții ei continuu să îi schimbe scutecele și o leagănă pentru a o ajuta să adoarmă.
Deși Brooke a început recent să manifeste unele progrese motorii – cum ar fi târârea sau zâmbetul la gâdilare – nu a reușit încă să vorbească și are încă dinți de lapte. Cu toate acestea, sănătatea ei este marcată de multiple probleme grave: atacuri cerebrale, convulsii frecvente și dificultăți respiratorii sugerează un proces normal al îmbolnățirii legat de vârstnicie care nu se manifestă în cazul ei.
Până recent considerată o ciudățenie medicală rar întâlnită, analiza preliminară a ADN-ului lui Brooke sugerează că stagnarea creșterii sale ar putea fi asociată cu anomalii genetice ce afectează procesele normale ale maturizării umane. Dacă aceste descoperiri vor fi validate prin studii suplimentare, cercetătorii ar putea obține perspective valoroase asupra mecanismelor îmbătânirii umane şi chiar pot dezvolta tratamente inovatoare pentru afecțiuni specifice vârstei avansate.
Hello! How can I assist you today?
Această tematicã va fi discutată intens la conferința organizată la Societatea Regalã din Londra unde se reunesc experți renumiți în domeniul gerontologiei. Aceasta vine pe fondul unor progrese recente semnificative care demonstrează că speranța de viață poate fi extinsã considerabil prin modificări minore ale anumitor gene specifice.
Cercetările au început cu viermii C Elegans care trãiesc natural doar două saptămâni; cercetătorilor le-a reușit sã le prelungească viața până la zece saptămâni prin modificări genetice subtile. Aceleași intervenții au fost aplicate șoarecilor rezultând efecte similare asupra longevitatii acestora.
„Șoarecii sunt foarte asemănători genetic oamenilor”, afirmǎ Cynthia Kenyon profesor universitar la Universitatea California din San Francisco. „Descoperirile noastre sugerează că procesul îmbatrâniriii este reglat de un număr relativ mic de gene pe care am putea încerca să le vizăm prin terapii noi menite să optimizeze atât durata cât si calitatea vieții umane”, adaugǎ ea.
Aceste rezultate experimentale sunt susținute şi prin studierea familiilor cunoscute pentru longevitate excepționalã. Recenta cercetare condusǎ de Eline Slagboom profesor in epidemiologie moleculara la Universitatea Leiden din Elveția analizeazӑ datele provenite din 30.500 indivizi aparținând unor familii longeve pentru identificarea factorilor genetici si metabolici ce contribuie la această caracteristicӑ remarcabilӑ.
