Italianul Piero Cipollone a declarat că Banca Centrală Europeană ar trebui să fie pregătită să „reducă rapid orientarea noastră restrictivă de politică monetară”, în primul său discurs de politică monetară de când s-a alăturat consiliului BCE în noiembrie.
Discursul său de miercuri (27 martie) la un eveniment de la Bruxelles poate fi citit ca un argument pentru a începe reducerea ratelor dobânzilor la următoarea ședință a băncii centrale din aprilie.
Salariile ca procent din economie rămân mai mici decât media de dinaintea pandemiei și a crizei energetice, nereușind să țină pasul cu creșterea prețurilor. Deși s-a înregistrat o oarecare redresare a salariilor, rata de creștere începe să încetinească.
În estimările sale Cipollone a avertizat că, dacă această încetinire persistă, lucrătorii s-ar putea confrunta cu un scenariu de scădere permanentă a salariilor.
Unii bancheri centrali sunt îngrijorați că inflația ar putea să revină dacă ratele dobânzilor vor fi reduse prea curând.
La rândul său, bancherul central olandez Klaas Knot, care este considerat un șoim monetar, a avertizat în luna ianuarie că creșterea salariilor trebuie să încetinească înainte ca banca să ia în considerare reducerea ratelor dobânzilor.
La baza acestei afirmații se află o analiză a personalului BCE care sugerează că o creștere de 1 punct procentual a salariilor împinge inflația de bază cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.
Însă Cippolone, în aparentă dezacord, a avertizat că această proiecție este supusă unei „incertitudini substanțiale și că este nevoie de timp pentru a se materializa pe deplin” și a subliniat că salariile mai mari sunt, de asemenea, un lucru bun.
Astfel, „O concentrare excesivă asupra evoluției salariilor pe termen scurt ar putea să nu ia pe deplin în considerare redresarea salariilor care poate – și trebuie – să aibă loc pentru ca redresarea fragilă din prezent a zonei euro să se consolideze”, a spus el.
În plus, „Creșterea salariilor a urmat creșterilor productivității în Europa începând cu al patrulea trimestru al anului 2021, iar reducerile substanțiale ale prețurilor la alimente și energie permit creșterea salariilor fără a determina creșterea inflației de bază globale”, a spus el.
De asemenea, el a remarcat că există „loc pentru o reechilibrare” a ponderii salariilor și a profiturilor, deoarece firmele au reușit să crească prețurile de vânzare, asigurându-și marje de profit mai mari.
Alegându-și cu grijă cuvintele, el a spus că mai multe date ar oferi o asigurare suplimentară împotriva „riscurilor de creștere surprinzătoare a inflației”, dar a precizat că economia UE a stagnat timp de 18 luni și că inflația a scăzut deja la 2,6%, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.
Acest lucru „întărește argumentele pentru ajustarea ratelor polițelor noastre”, a spus el.
Aşadar, „Dacă le menținem prea mult timp, am putea pune în pericol redresarea și am putea întârzia revenirea creșterii productivității”, a spus Cippolone.
Este incert dacă va reuși să obțină ceea ce dorește, deoarece bancheri centrali mai fermi, precum Knot și șeful conservator al băncii centrale austriece, Robert Holzmann, au indicat că nu se așteaptă la o scădere a ratelor de împrumut înainte de luna iunie.
Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că nu se va angaja pe o traiectorie de reducere a ratelor.
Sursa: euobserver.com
