Presa rusă, preocupată de relaţiile dintre România şi Ucraina, după scandalul de spionaj Moscova-Bucureşti

13

În ultimele zile, în contextul scandalului de spionaj dintre România şi Rusia, în presa rusă au apărut mai multe articole legate de relaţiile dintre Bucureşti şi Kiev şi de aşa-zisele pretenţii teritoriale ale statului român faţă de ţara vecină, aceste comentarii fiind văzute de unii observatori ca o campanie antiromânească lansată de anumite forţe ruseşti în Ucraina.

Imediat după reţinerea pentru spionaj la Moscova a diplomatului român Gabriel Grecu, cotidianul rus Pravda scria că disputele teritoriale dintre România şi Ucraina continuă şi că nu este exclus ca istoria cu Insula Şerpilor din Marea Neagră să se repete.

Amintind de decizia din februarie 2009, prin care Curtea Internaţională de Justiţie a dat câştig de cauză României, apreciind ca Insula Şerpilor este o stâncă, ziarul scria că, în urma acestei decizii, graniţele maritime au fost mutate în favoarea Bucureştiului, iar Kievul a pierdut posibilitatea exploatării bogatelor zăcăminte de hidrocarburi, care se află în platoul său.

Acum, adăuga Pravda, este vorba de pretenţii teritoriale, neoficiale încă, asupra insulei nelocuite Maican de pe Dunăre (situată între Chilia şi Vilkovo). În mod neaşteptat, nota ziarul, din partea mai multor mijloace de informare în masă româneşti şi a unor politicieni au fost lansate o serie de declaraţii zgomotoase precum „Daţi-ne înapoi Maican”.
Astfel de pretenţii, adăuga Pravda, au fost auzite anterior şi în cazul Insulei Şerpilor. Şi chiar dacă pretenţiile româneşti s-au limitat a fi acum cereri neoficiale, lansate de jurnalişti şi politicieni, Ministerul de Externe ucrainean a reacţionat la acestea oficial, declarând că Ucraina nu va mai ceda nicio palmă din pamântul său, ţinea să sublinieze Pravda.

Pretenţiile româneşti nu se opresc însă aici, scria în continuare acelaşi ziar. „Partidul România Mare se pronunţă în mod deschis pentru restabilirea controlului asupra ,,pământurilor româneşti răpite de Stalin’ – Nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei (Bugeac), care astăzi intră în componenţa regiunilor Odesa şi Cernăuţi. Indirect (deocamdată) face aluzie la aceasta şi preşedintele Traian Băsescu. El vorbeşte de nedreptăţile făcute României după semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, în 1940”, adăuga Pravda.

Potrivit ziarului rus, recuperarea acestor teritorii se va face prin alipirea la România a Republicii Moldova, pe care Traian Băsescu refuză deschis să o considere stat separat, iar actualele autorităţi moldovene, ele însele, visează la realizarea unui astfel de scenariu. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu nu ascunde acest lucru, el susţinând că nu există o naţiune moldovenească, ci numai o naţiune românească, despărţită de Stalin, în 1940.

Nezavisimaia Gazeta abordează în numărul de vineri acelaşi subiect şi scrie că relaţiile dintre Kiev şi Bucureşti s-au înrăutăţit din cauza pretenţiilor teritoriale ale României. Plecând de la aşa-zisa expansiune românească în zona Dunării, cotidianul scrie că militarii ucraineni cer readucerea unor unităţi militare pe teritoriul între Odesa şi portul Reni.

Nezavisimaia Gazeta face referire în continuare la presa ucraineană, care a ridicat problema lipsei de protecţie a teritoriului ucrainean în regiunea Dunării. „Recent, funcţionari şi generali au subliniat necesitatea revenirii militarilor în Sudul Basarabiei, întrucât există o înţelegere a potenţialelor ameninţări la nivelul societăţii – experţii şi cetăţenii cu judecată au prevenit că slaba poziţie ucraineană în regiunea Dunării provoacă cum nu se poate mai bine creşterea ambiţiilor româneşti”, preia Nezavisimaia Gazeta un fragment din presa de la Odesa.

Situaţia pe Dunăre, continuă Nezavisimaia Gazeta, este doar o parte a spectrului relaţiilor dintre România şi Ucraina. „O parte a clasei politice din România are tendinţe revanşiste, pretinzând la teritorii ucrainene, precum Bucovina. Dar pretenţiile Bucureştiului oficial se referă la probleme particulare, precum s-a făcut în cazul Dunării.
Acolo, după cum este cunoscut, România pretinde la mica insulă Maican, care, dacă va fi obţinută prin hotărâre judecătorească, îi va asigura un control deplin pe Dunăre”, a declarat politologul ucrainean Mihail Pogrebinski pentru Nezavisimaia Gazeta.

El a subliniat că ambiţiile Bucureştiului au existat şi anterior, dar fostul preşedinte Viktor Iuşcenko (prooccidental) nu le-a luat în seamă, pentru el România fiind parte a lumii occidentale şi membră a NATO.
Nezavisimaia Gazeta îşi încheie articolul cu declaraţia ministrului ucrainean de externe Konstantin Grişcenko, care a declarat că Ucraina nu intenţionează să revizuiască linia de trecere a frontierei cu România, chiar dacă este vorba de o insulă nelocuită pe Dunăre, referirea vizând insula Maican. Şeful diplomaţiei de la Kiev a dat asigurări cetăţenilor ţării că ministerul său va apăra la maxim interesele Ucrainei în dialogul cu România.

Declaraţia ministrului ucrainean de externe a fost reamintită joi de purtătorul de cuvânt diplomaţiei de la Kiev, Oleg Voloşin. „România este eternul nostru vecin. Este stat membru al Uniunii Europene şi partenerul nostru. În acelaşi timp, în niciun caz şi nimeni din conducerea ucraineană nu are de gând să facă Bucureştiului concesii neînţelese şi neîntemeiate. Am vrea ca acolo să se înţeleagă, în sfârşit, că frontierele Ucrainei nu le va mai modifica nimeni niciodată”, a adăugat el.

Unii analişti de la Kiev consideră că, în spatele acestor comentarii, se află o campanie antiromânească lansată de forţe ruseşti în Ucraina. „Încercări de a atrage Ucraina în acest conflict există şi nu este ceva nou. Forţele ruse nu o dată au încercat să desfăşoare campanii antiromâneşti în ţara noastră. Aşa încât, atragerea Ucrainei într-un conflict străin au fost, sunt şi vor mai fi.

Pe de altă parte, relaţiile Ucrainei cu conducerea română sunt destul de complicate”, a afirmat expertul ucrainean, Vitali Kulik, citat de agenţia Regnum. În opinia sa, nu numai anumiţi politicieni ruşi vor să vadă Ucraina ca terţă ţară în conflict, dar şi în România există forţe care vor să joace cartea ucraineană împotriva ruşilor. „Dar în acest conflict, ţara noastră poate fi doar un figurant, nu un jucător. Şi acesta poate fi un argument de a sta deoparte.
Poziţia Ucrainei trebuie să fie simplă – nu avem nicio treabă cu acest conflict dintre Bucureşti şi Moscova”, a subliniat Vitali Kulik. „Ucraina trebuie să caute puncte de convergenţă, mai ales că România este membră a UE„, a concluzionat politologul ucrainean.


Urmăriți FINANCIARUL.RO și pe Google News