Comercianții cu amănuntul de îmbrăcăminte la nivel mondial, cum ar fi Fast Retailing din Japonia și grupul britanic Marks and Spencer, pun capăt producției externalizate în Myanmar, fiind împinși de preocupările legate de drepturile omului și de muncă, precum și de dificultățile în desfășurarea operațiunilor.
Preluarea militară a Myanmarului în februarie 2021 a determinat un exod al companiilor străine, în special al celor care dețineau societăți mixte cu parteneri locali legați de armată. Regimul a zdrobit protestele împotriva preluării sale și este acuzat de abuzuri generalizate ale drepturilor omului.
Mărcile de îmbrăcăminte au fost o excepție, continuând să externalizeze producția în fabrici mici din țara din sud-estul Asiei și oferind locuri de muncă cu venituri mici. Dar, confruntate cu incapacitatea lor de a îmbunătăți salariile foarte mici și indemnizațiile de concediere în cadrul sistemului local, unele dintre aceste companii părăsesc țara.
Fast Retailing este cel mai recent care a ieșit din Myanmar, eliminând partenerii din această țară de pe lista sa de fabrici de îmbrăcăminte și de prelucrare. Compania din spatele lanțului de îmbrăcăminte casual Uniqlo externalizase producția de jachete și cămăși pentru GU, un alt brand al său. Dar această relație se va încheia cu produsele pentru sezonul toamnă-iarnă 2023, a declarat retailerul.
Acest articol provine din Nikkei Asia, o publicație globală cu o perspectivă exclusiv asiatică asupra politicii, economiei, afacerilor și afacerilor internaționale. Corespondenții noștri proprii și comentatorii externi din întreaga lume își împărtășesc opiniile despre Asia, în timp ce secțiunea noastră Asia300 oferă o acoperire aprofundată a 300 dintre cele mai mari și cu cea mai rapidă creștere a companiilor listate la bursă din 11 economii din afara Japoniei.
Se așteaptă ca rezilierea să aibă un impact limitat asupra Fast Retailing, care are peste 430 de parteneri de producție la nivel mondial în țări precum China și Vietnam.
Ryohin Keikaku, operatorul japonez care se află în spatele magazinelor de articole de uz casnic Muji, intenționează, de asemenea, să pună capăt aprovizionării cu jachete de puf și alte articole din Myanmar până în august.
Marks and Spencer a anunțat anul trecut că va ieși din această situație până în martie, afirmând că societatea nu „tolerează niciun abuz al drepturilor omului în nicio parte a lanțului nostru de aprovizionare”.
Primark, un retailer irlandez de fast-fashion, a declarat, de asemenea, că părăsește Myanmar. Având în vedere înrăutățirea situației, „credem că singura noastră opțiune este să începem să lucrăm pentru o ieșire responsabilă din țară”, a declarat compania.
Condițiile de la locul de muncă rămân neabordate sub regimul militar. Salariul minim zilnic pentru lucrătorii din fabrici a rămas la 4.800 kyat (1,68 dolari) din 2019. Un raport al Inițiativei de comerț etic din Marea Britanie – un consorțiu de întreprinderi, sindicate și organizații neguvernamentale – a declarat că sindicaliștii nu pot negocia în siguranță cu angajatorii.
Numărul tot mai mare de pene de curent și de defecțiuni logistice prezintă, de asemenea, riscuri pentru gestionarea livrărilor de produse.
„Populația mare din Myanmar facilitează recrutarea de lucrători, dar infrastructura electrică instabilă reprezintă o problemă”, a declarat un oficial al unei companii japoneze de îmbrăcăminte. Aprovizionarea mai strânsă cu combustibil, care este în mare parte importat, devine, de asemenea, o problemă urgentă.
Retragerea în mod responsabil este o provocare pentru companiile globale. La sfârșitul lunii februarie, două fabrici care produceau haine pentru Primark s-au închis brusc, lăsând 2.200 de muncitori fără loc de muncă, potrivit unui sindicat.
Închiderile bruște ale furnizorilor companiei irlandeze au încălcat codul său de conduită, a declarat Primark, menționând că „avem acum confirmarea că toți lucrătorii vor fi plătiți integral”, referindu-se la salariile și compensațiile datorate angajaților.
Majoritatea companiilor încearcă să rămână în Myanmar și să îmbunătățească condițiile de muncă în măsura în care este posibil. Uniunea Europeană și Camera Europeană de Comerț din Myanmar (EuroCham Myanmar) au format o rețea care promovează niveluri adecvate de ocupare a forței de muncă și vor crea un cadru pentru monitorizarea condițiilor de muncă.
Karina Ufert, director executiv al EuroCham Myanmar, a declarat că „dezangajarea mărcilor responsabile nu va duce decât la o deteriorare suplimentară a situației drepturilor lucrătorilor și va contribui la creșterea șomajului”.
Exporturile de îmbrăcăminte sunt în creștere pe fondul slăbiciunii kyatului. UE, Japonia și SUA au înregistrat anul trecut cele mai mari importuri din Myanmar – un total de 4,7 miliarde de dolari – de la începutul 2011 al reformelor politice din țară.
Retailerii de modă, cum ar fi Inditex, compania spaniolă din spatele Zara, și H&M din Suedia continuă să se aprovizioneze din Myanmar.
Un purtător de cuvânt al H&M a declarat că „în situația actuală, suntem foarte conștienți de faptul că mulți oameni din Myanmar se bazează pe companiile internaționale pentru a-și asigura traiul”, iar compania „se abține de la luarea oricărei decizii imediate privind plasarea viitoarelor comenzi în Myanmar”.
Sursa – www.ft.com