# Războiul din Iran amenință cu o criză globală: Producția de petrol poate scădea cu 10%

> Închiderea Strâmtorii Ormuz din cauza războiului din Iran a dus prețul petrolului la 100$. Producția globală ar putea scădea cu 10%, cea mai gravă criză din 1970.

Publicat: 9 martie 2026, 20:35 · Autor: Bianca Barbu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/razboiul-din-iran-ameninta-cu-o-criza-globala-productia-de-petrol-poate-scadea-cu-10/ · Publicație: Financiarul

![criză petrol](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/criza-petrol-1773081354-1024x576.jpeg)

Prețul barilului de petrol a depășit pragul de 100 de dolari, iar economia mondială se confruntă cu riscul celei mai grave crize energetice din ultimii 50 de ani. Războiul din Iran a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz, o arteră vitală pentru transportul țițeiului din Orientul Mijlociu, generând unde de șoc pe piețele internaționale.

Dacă exporturile nu se reiau rapid, producția medie zilnică din regiune ar putea scădea cu peste 4 milioane de barili, conform unei analize JPMorgan Chase citate de The Wall Street Journal și preluată de [Antena3](https://www.antena3.ro/externe/razboiul-din-iran-poate-provoca-cea-mai-mare-criza-a-petrolului-din-1970-incoace-productia-globala-de-titei-ar-putea-scadea-cu-10-780048.html). Scenariul cel mai pesimist arată că, dacă blocajul persistă până la finalul lunii martie, scăderea ar putea ajunge la 9 milioane de barili pe zi, echivalentul a aproape 10% din consumul mondial de petrol.

## O premieră istorică: Strâmtoarea Ormuz, blocată

Închiderea rutei maritime reprezintă un eveniment fără precedent, care a forțat deja mai mulți producători importanți să își reducă activitatea. „În întreaga istorie a Strâmtorii Ormuz, aceasta nu a fost niciodată închisă, nici măcar o dată”, a precizat Natasha Kaneva, analist la JPMorgan.

Irakul a fost prima țară care a redus producția din cauza lipsei capacității de stocare, ajungând să producă doar două treimi din cele 4,4 milioane de barili zilnice de dinainte de conflict. Exemplul a fost urmat de Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. Conform Bloomberg, Arabia Saudită, care produce circa 10 milioane de barili pe zi, exportă în mod normal 7 milioane.

## Reacția piețelor: De la reținere la panică

Inițial, bursele internaționale au reacționat cu o oarecare reținere, prețurile menținându-se în intervalul 80-85 de dolari pe baril până la finalul săptămânii trecute. Însă, pe măsură ce investitorii au realizat că blocajul ar putea dura mai mult decât se anticipa, prețurile au explodat. Luni, cotația barilului a crescut brusc la 120 de dolari, stabilizându-se ulterior în jurul valorii de 100 de dolari.

## Cine sunt cei mai afectați de criză

Spre deosebire de criza din 1973, când țările arabe au impus un embargo petrolier, Statele Unite sunt acum mai puțin vulnerabile. SUA au devenit cel mai mare producător mondial de petrol și nu mai depind la fel de mult de importurile din Orientul Mijlociu. Situația este complet diferită pentru țările din Asia și Europa, care se bazează masiv pe țițeiul din regiune.

Țările asiatice cumpără 60% din petrolul și materiile prime petrochimice din Orientul Mijlociu. Japonia, de exemplu, depinde în proporție de 95% de acest petrol, mai ales după ce a oprit achizițiile din Rusia. Înlocuirea acestor volume este extrem de dificilă din punct de vedere logistic. Transportul din Africa de Vest sau America spre China durează între o lună și jumătate și două luni, în timp ce livrările din Orientul Mijlociu ajungeau în aproximativ 25 de zile. China pare a fi relativ protejată pe termen scurt, având rezerve estimate la 1,2 miliarde de barili, suficiente pentru a acoperi circa 200 de zile de importuri.