# Războiul din Orientul Mijlociu 192 de israelieni răniți în 24 de ore

> Ziua 19 a războiului din Orientul Mijlociu: Trump acuză NATO de o greșeală nechibzuită, 192 de israelieni au fost răniți, iar băncile din Golf sunt sub presiune.

Publicat: 18 martie 2026, 12:01 · Autor: Bianca Barbu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/razboiul-din-orientul-mijlociu-192-de-israelieni-raniti-in-24-de-ore/ · Publicație: Financiarul

![razboi Orientul Mijlociu](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2026/03/razboi-Orientul-Mijlociu-1773828090-1024x576.jpeg)

Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în a 19-a zi, iar tensiunile diplomatice explodează. Președintele SUA, Donald Trump, a acuzat marți aliații din NATO că au comis o „greșeală extrem de nechibzuită” pentru că nu au sprijinit Statele Unite în deblocarea Strâmtorii Ormuz. Ruta maritimă strategică a fost blocată de Iran după ofensiva militară a SUA și Israelului care a dus la uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

## Tensiuni la nivel înalt Trump acuză NATO

Dar cum s-a ajuns aici? Aliații din NATO susțin că nu au fost consultați înaintea ofensivei comune israeliano-americane. Iar fisura pare să se adâncească, mai ales că înaltul responsabil al lui Trump pentru combaterea terorismului a demisionat din cauza războiului cu Iranul, dând vina pe „presiunilor din partea Israelului”. Pe fondul acestor disensiuni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a fost nevoit să infirme zvonurile privind decesul său, apărând într-un video în care a glumit: „Da, Mike, da. Sunt în viaţă”. A demonstrat chiar în fața camerei că strânge mâini „cu cinci degete la fiecare mână”, pentru a combate speculațiile virale.

## Economia sub presiune Băncile din Golf resimt șocul

Dincolo de declarațiile politice, efectele economice sunt deja vizibile și lovesc puternic. Banca Centrală din Emiratele Arabe Unite (CBUAE) a prezentat măsuri pentru a spori lichiditățile băncilor, marcând cea mai importantă decizie politică de la pandemie încoace. Board-ul CBUAE a transmis că sistemul financiar din EAU „a demonstrat rezilienţă în timpul actualelor circumstanţe extraordinare care afectează pieţele globale şi regionale, fără un impact material asupra viabilităţii sectorului bancar şi sistemelor de plăţi”.

E drept că, la prima vedere, lucrurile par sub control. Analiștii de la Goldman Sachs apreciază că deciziile vor spori încrederea pe termen scurt. „Credem că aceste decizii vor îmbunătăţi încrederea pe termen scurt deoarece sunt furnizate lichidităţi temporare şi sunt reduse cerinţele de capital pentru bănci într-o perioadă dificilă. Băncile vor avea flexibilitate pentru a menţine acordarea de împrumuturi şi a absorbi potenţialele pierderi dacă în viitor se deteriorează calitatea activelor”, spun aceștia. Numai că aceeași Bancă Centrală avertizează că „presiunilor asupra calităţii activelor ar mai putea apărea, dacă conflictul persistă şi efectele economice se adâncesc”.

Luni, agenția S&P Global Ratings a aruncat o bombă: retragerile din depozitele interne ale băncilor din Golf ar putea ajunge la 307 miliarde de dolari dacă conflictul se extinde.

## Lovituri aeriene și victime pe mai multe fronturi

Pe teren, situația este explozivă. Forțele Armate Israeliene (IDF) au anunțat eliminarea în Fâșia Gaza a lui Yahya Abu-Labada, comandant în departamentul de aprovizionare al Hamas. Potrivit IDF, „Abu-Labada era responsabil de procurarea și transportul echipamentului militar și al materialelor de luptă pentru aripa militară a organizației teroriste”. În același timp, Ministerul Sănătății din Israel a anunțat că 192 de persoane au fost internate în spitale în ultimele 24 de ore.

Presa israeliană susține că atacurile aeriene l-au vizat pe ministrul iranian al Informațiilor, Esmail Khatib, iar Hamas a condamnat uciderea oficialului iranian Ali Larijani, calificând-o drept „o crimă îndreptată împotriva întregii regiuni” și un „atac perfid”. Atacurile s-au extins și în Liban, unde un autoturism a fost vizat în centrul orașului Saida, iar la Beirut, o clădire de douăsprezece etaje (identificată ca adăpostind o societate financiară afiliată Hezbollah) s-a prăbușit după un atac israelian.

IDF a recunoscut și un incident din 6 martie, când un tanc a lovit o bază UNIFIL în sudul Libanului, rănind soldați din Ghana.

## Conflictul se extinde Reacții internaționale

Și conflictul nu dă semne că s-ar limita la o singură zonă. Cel puțin patru explozii puternice au fost auzite în Erbil, capitala Kurdistanului Autonom din Irak, iar Arabia Saudită a anunțat că a doborât două drone care încercau să „se apropie de cartierul ambasadelor” din Riad. Până și Australia a fost afectată. Premierul Albanese a confirmat că un proiectil iranian a provocat daune minore la baza aeriană Al Minhad din Emiratele Arabe Unite. „În această dimineață, la baza Al Minhad pe care Australia o deține în Emiratele Arabe Unite, un proiectil iranian a lovit în apropierea bazei”, a declarat acesta, adăugând că „niciun membru al personalului australian nu a fost rănit”.

Pe plan maritim, Organizația Maritimă Internațională (OMI) va organiza discuții de urgență. Marea Britanie, Franța și Germania cer OMI să adopte o declarație prin care să „condamne ferm atacurile flagrante” ale Iranului. În replică, Iranul a transmis că „repercusiunile maritime negative care afectează în prezent transportul maritim și navigatorii sunt o consecință directă și inevitabilă a acestor acțiuni ilegale și nu pot fi privite separat de cauza lor fundamentală”.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat pentru Al Jazeera că „acesta este războiul Americii”. El a adăugat că, „după război, trebuie să elaborăm un nou protocol pentru Strâmtoarea Ormuz, care să asigure trecerea în siguranță în condiții specifice”. Araghchi a insistat că Iranul nu caută un simplu armistițiu. „Iranul nu urmărește un armistițiu, deoarece nu vrea ca acest scenariu să se repete. Vrea încetarea completă și permanentă a războiului pe toate fronturile”.