Autorităţile ruse au redus drastic numărul de companii moldoveneşti care pot să exporte fructe şi legume în Federaţia Rusă. Restricţiile au fost iniţiate pe fondul sancţiunilor deja existente la adresa producţiei de vinuri din Republica Moldova.
Potrivit ziarului rus Kommersant, relaţiile economice dintre Moscova şi Chişinău s-au înrăutăţit după ce preşedintele interimar al republicii, Mihai Ghimpu, a făcut o serie de paşi antiruseşti. În pofida faptului că înalţii funcţionari ruşi afirmă că interdicţiile iniţiate nu au fost determinate de politic, experţii sunt convinşi că războiul legumelor şi fructelor se va răsfrânge asupra distribuţiei de forţe înainte de alegerile parlamentare ce vor avea loc în această toamnă în Republica Moldova.
Potrivit ministrului Agriculturii al Republicii Moldova, Valeri Cosarciuc, în urma interdicţiei autorităţilor ruse de a mai importa legume şi fructe de la firme din Republica Moldova, doar 33 din 136 de companii moldovene în domeniu şi-au mai păstrat dreptul de a exporta în Federaţia Rusă. Noile interdicţii vor influenţa în mod extrem de negativ economia Republicii Moldova, care exportă în Rusia peste 80% din producţia sa de legume şi fructe.
Actualele probleme cu vinurile şi producţia de legume şi fructe din Republica Moldova amintesc, potrivit Kommersant, de relaţiile comerciale tensionate ruso-moldoveneşti din perioada 2005-2007, când Moscova se afla într-un conflict cu preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, din cauza refuzului acestuia de a semna planul rusesc de reglementare a situaţiei din Transnistria, cunoscut drept Memorandumul Kozak.
Citeste si:
În ajunul alegerilor parlamentare din 2005, posturile de televiziune ruseşti criticaseră dur Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi pe Voronin personal, iar autorităţile ruse în domeniu interziseseră importul de carne şi produse din carne, de fructe şi legume, iar mai târziu şi de vinuri din Republica Moldova.
Cu toate acestea, sancţiunile de atunci au avut un efect invers: în pofida confruntării cu Moscova, comuniştii au înregistrat o victorie convingătoare în alegeri, iar Vladimir Voronin a fost reales cu succes pentru un al doilea mandat prezidenţial.
Implementarea de restricţii comerciale în acest an coincide din nou cu tensiuni politice dintre Chişinău şi Moscova, tensiuni provocate, potrivit ziarului rus, de acţiunile preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.
În luna mai Ghimpu refuzase să participe la parada militară de la Moscova, iar în iunie a decis să instituie în republică ‘Ziua Ocupaţiei Sovietice’, pentru ca în august să le acorde înalte distincţii de stat membrilor grupului Ilaşcu. În sfârşit, recent Ghimpu a semnat un decret privind decorarea unui grup de ‘luptători împotriva regimului totalitar comunisť, precizează Kommersant.
Chiar dacă înalţii funcţionari ruşi asigură că interdicţiile iniţiate de Rosselhoznadzor nu au fost dictate de politic, experţii sunt convinşi că ele se vor oglindi asupra situaţiei politice interne din Republica Moldova, unde în această toamnă se vor desfăşura alegeri aniticipate. ‘Dacă este să priveşti lucrurile în mod realist, vinurile moldoveneşti lasă într-adevăr de dorit: ţara produce de câteva ori mai mult vin decât i-ar permite capacităţile.
Însă, dacă este să analizezi lucrurile mai profund, vectorul rusesc presupune şi multe probleme politice. Ghimpu pur şi simplu scuipă în faţa Rusiei’, declară politologul Bogdan Ţârdea de la Chişinău. Potrivit analistului citat, sancţiunile economice ruseşti ar putea face jocul forţelor de stânga din Republica Moldova, cum sunt Partidul Comuniştilor şi Partidul Democrat.
Liderului acestuia din urmă, Marian Lupu, chiar dacă este membru al Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), nu deţine niciun fel de funcţie oficială în actualele structuri de conducere ale republicii şi nu este responsabil pentru politica lui Ghimpu, pe care îl critică destul de des. Un alt analist moldovean, Vitalie Andrievschi, este şi el convins că acţiunile Moscovei se vor răsfrânge negativ asupra atitudinilor electorale din republică.
‘Ghimpu irită în mod consecvent Moscova şi face acest lucru intenţionat, pentru că nu lucrează pentru ţară, ci pentru electoratul său de dreapta’, explică Andrievshi, în opinia căruia scopul principal al lui Ghimpu este de a deveni ‘liderul declarat al rusofobilor’.
‘În ceea ce priveşte embargoul rusesc, într-o viziune foarte simplă el ar putea da apă la moară comuniştilor. În realitate, însă, electoratul va începe să fie iritat de faptul că din cauza jocurilor politice au de suferit oamenii simpli’, adaugă analistul, atenţionând că această iritare ar putea duce la o destabilizare a republicii.
De altfel, după cum notează Kommersant, este destul de posibil şi modul de evoluţie din 2005, când alegătorii s-au unit în jurul comuniştilor care iritau Kremlinul, iar aceştia au învins. ‘Prin acţiunile sale, Moscova creează falsa impresie că Republica Moldova este un fel de Cernobîl.
Toate acestea ar putea avea un efect contrar: Rusia ne-ar putea arunca în braţele unor alte ţări care deja îşi freacă mâinile privind modul în care reacţionează autorităţile ruse’, a declarat în condiţii de anonimat o sursă de informaţie a Kommersant din cadrul guvernului de la Chişinău.
