Recent, nutriționiștii din întreaga lume au început să recomande cu insistență un nou tip de dietă, cunoscut sub denumirea de regimul alimentar nordic sau norvegian, în locul binecunoscutului regim mediteranean. Această schimbare de paradigmă a fost evidențiată de publicația rusă Argumenti i Fakti. Dieta mediteraneană
este adoptată în diverse țări, având unele variații locale.
Regimul mediteranean se distinge prin includerea unor alimente precum roșiile, ardeii, vinetele și uleiul de măsline, alături de pește și sosuri pe bază de usturoi și ceapă. De asemenea, condimentele precum oregano, rozmarinul și busuiocul sunt esențiale pentru acest stil alimentar. Un alt element important este consumul moderat de vin roșu, preferat mai ales în rândul grecilor și italienilor.
De-a lungul timpului, dieta mediteraneană a fost considerată una dintre cele mai sănătoase opțiuni alimentare datorită conținutului său bogat în legume proaspete și utilizării produselor din făină integrală. Vinul roșu este apreciat pentru potențialele sale beneficii preventive împotriva cancerului iar uleiul de măsline este recunoscut pentru efectele sale pozitive asupra greutății corporale.
Cu toate acestea, dieta mediteraneană conține cantități reduse de carne și produse lactate care pot contribui la creșterea nivelului colesterolului și la riscurile asociate cu anumite tipuri de cancer. În prezent însă, cercetătorii par să favorizeze o alternativă: regimul nordic sau norvegian.
Arne Astrup, președintele Asociației Internaționale pentru Studierea Obezității (IASO), este un susținător fervent al acestei diete alternative. El argumentează că dieta mediteraneană nu se potrivește locuitorilor din regiunile nordice din cauza condițiilor climatice specifice și a costurilor ridicate ale ingredientelor necesare.
În consecință, Astrup propune o dietă adaptată nevoilor nordicilor, care include dovlecei şi varză Bruxelles ca surse principale de antioxidanţi şi fibre în locurile roşiilor şi ardeilor capia. De asemenea, afinele şi murele sunt promovate datorită conţinutului lor bogat în acizi graşi omega-3, esenţiali pentru sănătatea sistemelor vascular şi nervos.
Dieta norvegiană pune accent pe consumarea frecventã a peştelui si carnii slabe (precum cerbul sau elanul) si include produse lactate obținute din lapte ovine. Aceste alimente sunt caracterizate printr-un conţinut scazut in grãsimi saturate, oferind totodatã de-neoprit/” title=”Gripa porcină a început în surdină şi acum este de neoprit”>proteine necesare menţinerii unei senzaţii îndelungate de saţietate fără aport caloric excesiv – aspect crucial pentru cei care doresc să își mențină greutatea corporalã optimã.
Anul trecut,Astrup promova dietele bogate in proteine, cu un aport redus la carbohidraţi; el susține că aceste planuri alimentare nu doar facilitează pierderea kilogramelor nedorite dar ajutã si la păstrarea greutatii dorite după finalizarea dietei respective.Dimpotrivã, strategiile bazate pe separarea grãsìmilor „bune” si „rele” nu contribuie semnificativ la consolidarea rezultatelor obținute.
