Republica Moldova, favorita creditorilor

Republica Moldova este locul unde Fondul Monetar Internaţional (FMI) are o părere bună despre sine. În timp ce programele de împrumut pentru alte ţări din regiune au fost pline de tensiune şi regres, lucrurile au mers fără probleme în acest colţ neglijat din Europa Centrală şi de Est.

Schimbările de pe frontul politic se dovedesc a fi mai puţin complicate, comentează Business News Europe (BNE) în ediţia de luni. În iulie, Ungaria a urmat după România şi Ucraina drept cea mai recentă ţară care a provocat o durere de cap FMI, împiedicând măsuri fiscale corective din cauza unei reticenţe sau incapacităţi de a pune în aplicare măsurile convenite cu creditori multilaterali.

Moldova însă, care s-a redresat după un colaps politic, în 2009, şi lipsită de un preşedinte ales în mod corespunzător timp de aproape un an, a reuşit să se ridice deasupra tuturor şi să fie consecventă. Acesta este genul de raport de bilanţ pe care FMI visează să-l publice:

Politica fiscală a intrat pe un drum de ajustare… Banca centrală monitorizează îndeaproape indicatorii financiari din sectorul bancar, care apare lichid şi bine capitalizat…
Profitând de o recuperare mai rapidă decât s-a aşteptat, bugetul modificat pe 2010 salvează în mod corespunzător cea mai mare parte a venitului suplimentar in timp ce alocă mai multe fonduri pentru investiţiile publice şi protecţia socială”, se spune în declaraţia vicepreşedintelui consiliului executiv al FMI, Naoyuki Shinohara, care a dat undă verde pentru un împrumut de 91 de milioane de dolari pentru Moldova, la 16 iulie.

„Reformele în curs de desfăşurare şi reformele structurale preconizate sunt în mod corespunzător focalizate pe intensificarea liberalizării şi dereglementare… Punerea în aplicare a planurilor guvernului de a renunţa la întreprinderile de stat va contribui la îmbunătăţirea eficienţei acestora şi la atragerea de investiţii străine suplimentare”, se mai arată.

Retorica se potriveşte cu statistica: potrivit declaraţiilor ministrului economiei, Valeriu Lazăr, la forumul de investiţii Moldovan Business Week de la Chişinău, din 24 iunie, economia a arătat o îmbunătăţire substanţială în prima jumătate a lui 2010, cu o creştere a PIB-ului de 4,7%, cu mult peste prognoza FMI de 2,5% pentru acest an.

Şi Banca Mondială priveşte cu ochi buni la Moldova, împărţind cu zgârcenie 25 milioane de dolari la sfârşitul lunii iunie pentru o serie de proiecte respectabile. O mare parte din sumă va merge pentru extinderea asistenţei sociale ţintite pentru numeroşii săraci ai ţării.
Este o măsură esenţială care însoţeşte seria de creşteri de preţuri la energie ce a fost întârziată, dar potenţial periculoasă politic, în contextul în care Moldova vizează preţuri justificate economic la gaz şi utilităţi.

Ultima majorare de preţ la energie, la începutul lunii mai, a asistat la o creştere a tarifelor la gaze cu 14,1% şi la încălzire cu 15,0 – 17,5%. Sondajele de opinie arată o scădere a popularităţii guvernului de coaliţie, Alianţa pentru Integrare Europeană, ca urmare a creşterii preţurilor, dar nu atât de mult cât s-a aşteptat, ceea ce este, cel puţin parţial, o dovadă a succesului asistenţei sociale ţintite.

„O astfel de evoluţie în sondaje este perfect normală în condiţiile de criză importată în Moldova, care continuă să fie extrem de expusă la fluctuaţiile internaţionale şi dependentă de creditare pentru cererea internă”, a afirmat Ion Munteanu, director al think-tank-ului IDIS „Viitorul”.
„Sondajele de opinie sunt o reacţie la criză, dar şi un avertisment pentru un guvern care, din păcate, s-a aflat la putere o scurtă perioadă, iar roadele muncii şi impactul banilor donatorilor se vor face simţite pozitiv de abia cu începere din 2011”.

Orice declin în popularitatea guvernului ar putea genera probleme în toamnă, când ar putea exista trei scrutine populare: un referendum privind introducerea alegerilor prezidenţiale, alegeri parlamentare şi alegeri prezidenţiale.
Pe de altă parte, dacă totul merge bine, aceste voturi ar putea pune capăt crizei constituţionale de lungă durată din Moldova. Ţara a fost lipsită de un preşedinte, deoarece alegerile din iunie 2009 au dus la un „preşedinte minoritar”.

Cele mai recente sondaje de opinie arată că, în cazul în care i se va permite să participe fostului preşedinte Vladimir Voronin, care face parte din Partidul Comuniştilor, cursa prezidenţială va fi foarte strânsă între Voronin, Filat şi Marian Lupu, liderul micului Partid Democrat, un membru al coaliţiei democratice şi fostă stea a Partidului Comuniştilor.

Un politician care cu siguranţă nu va intra în cursă este actualul preşedinte interimar Mihai Ghimpu, subliniază BNE. Sondajele arată că el se bucură de sprijinul a numai 2-3% din electorat. Ghimpu, care a vorbit în favoarea unificării R.Moldova cu România, este puternic anti-rus în retorica lui, chiar dacă acest lucru nu este în mod evident o idee inteligentă, potrivit BNE, având în vedere dependenţa considerabilă a Chişinăului de Rusia în ceea ce priveşte atât exporturile cât şi importurile.

Ultima idee „sclipitoare”, scrie BNE, a lui Ghimpu a fost să declare 28 iunie, „Ziua ocupaţiei sovietice” şi să ceară compensaţii de la Rusia, un demers renegat de propriul guvern. Moscova, care recurge în mod tipic la măsuri de represalii, devine din nou restrictivă privind exporturile moldoveneşti cruciale de vin către Rusia, de abia reluate recent după doi ani de interzicere.

Pierderea pieţei de export imense a Rusiei ar putea costa Moldova milioane de dolari în perioada premergătoare alegerilor cruciale duble, iar în contextul unor creşteri ale preţurilor la energie probabil in toamnă, economia ar putea fi afectată suficient pentru a lovi în şansele electorale ale coaliţiei focalizate pe reformă, conchide BNE.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata