# „Robinetul la gaz poate fi închis oricând”: Europenii continuă să fie speriaţi cu „sancţiuni sovietice” asemeni celor împotriva Lituaniei

> Europenii trăiesc sub amenințarea sancțiunilor „sovietice”, precum cele asupra Lituaniei, cu riscul ca robinetul de gaz să fie închis oricând.

Publicat: 16 aprilie 2010, 06:23 · Actualizat: 19 septembrie 2024, 11:21 · Autor: Andreea Ungureanu · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/robinetul-la-gaz-poate-fi-inchis-oricand-europenii-continua-sa-fie-speriati-cu-sanctiuni-sovietice-asemeni-celor-impotriva-lituaniei/ · Publicație: Financiarul

#### Două decenii ‌în urmă: ⁣încercarea Uniunii Sovietice de a impune o⁢ blocadă economică asupra⁣ Lituaniei

Acum 20 de ani, conducerea Uniunii Sovietice a realizat prima și ultima sa tentativă de a institui o blocadă economică împotriva unei republici sovietice considerate „rebelă”, și anume Lituania. Toate​ eforturile ‍de a convinge autoritățile din Consiliul ‍Suprem al Lituaniei să renunțe ​la declarația de independență au fost⁢ zadarnice.

În acest​ context,⁣ Mihail Gorbaciov, secretarul general al CC al⁤ PCUS, a⁤ transmis​ un ultimatum către Vilnius: fie ⁤decretul ⁣din‌ 11 martie 1990‍ privind independența este ‍revocat, fie republica va suporta⁤ consecințele economice. La expirarea termenului stabilit pe 15 aprilie 1990, blocada economică s-a activat prin suspendarea livrării gazului și petrolului ​către Lituania.⁣ Această ‍măsură restrictivă ​s-a​ menținut până pe 2 iulie același an, conform analistului​ Dmitri Babici într-un articol publicat în Vremia Novostei.

Aceasta reprezenta ⁤prima și singura încercare din‌ partea ⁤Moscovei de a stopa „exodul” din lagărul socialist prin metode economice ​drastice. Totuși, ​această strategie propagandistică s-a⁢ întors împotriva lor; național-democrații est-europeni au reușit să folosească situația în favoarea lor.

Până astăzi, orice⁢ acțiune întreprinsă de Rusia pentru protejarea intereselor sale ca furnizor ⁣energetic în Europa este⁤ interpretată ca având rădăcini imperialiste sau hegemoniste. ⁢Analistul rus subliniază că aceste‍ percepții își au originea ‍în evenimentele‍ din 1990.

Sancțiunile​ economice impuse atunci au⁣ demonstrat un lucru esențial:​ chiar dacă⁣ robinetele cu petrol și gaz erau ‍complet blocate, revenirea⁢ Lituaniei sub control sovietic era imposibil de realizat. Deși peste 50.000 de lituanieni își pierdusera locurile de muncă ca urmare a ​sancțiunilor⁢ respective, perioada reformelor economiei pieței la începutul anilor⁢ '90 era ⁤chiar mai​ dificilă ⁣pentru populație.

Este greu să ne imaginăm că liderul lituanian Vitautas Landsbergis ar fi putut recunoaște vreo⁤ greșeală legată de separatisme ⁤sau să revină ​la ⁣statutul⁣ anterior ca simplu ⁤autor al revistei comuniste „Kommunistas”. Cu toate acestea, Gorbaciov îi solicita exact ⁢acest lucru!
Hello!⁢ How can I assist you today?

Un alt aspect important evidențiat este că niciun stat european‍ nu poate ⁣ignora complet Rusia⁢ sau prospera fără o formare ⁤solidară cu aceasta – mai ales țările baltice care depind semnificativ energetic.

Analistul amintește cum parlamentarii⁤ lituanieni au votat în iunie 1990 pentru suspendarea deciziei luate pe 11 martie – ceea ce nu echivalează cu anularea ei totalitar însă arată complexitatea relației dintre ⁣cele două entități.

Astfel se conturează ideea că puterea economicã rusã nu este suficientã pentru a controla ⁢foștii ⁤membri ai lagărului socialist; [totuși](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/ccib-dezbate-problema-forei-de-munc-n-romnia/) aceștia rămân dependenți într-o anumită măsurã ​față de resursele rusești.

Se pare că lecțiile trecutului ⁣ar trebui să conducã la‍ concluzia evidentã: Rusia poate fi abordată fără frică dar cooperarea trebuie menținutǎ constant. Din păcate însă această realitate nu este ‌acceptată universal;⁢ exemplificând acest punct se aflӑ cazul uzinei lituaniene Mazeikiu Nafta care trece printr-o serie continuӑ schimbări ‍ale⁣ proprietarilor – ⁣americani inițial apoi ruși (Iukos) ​iar acum polonezi (PKN Orlen).

Scopul principal pare să fie evitarea controlului companiei rusești Lukoil asupra uzinei care le furnizează petrol; rezultatul fiind pierderi financiare considerabile și tensiuni reciproce⁢ între părți implicate.

Guvernul lituanian reproșează adeseori Poloniei⁤ incapacitatea sa în⁣ crearea ⁤unui front unit‌ împotriva dependenței energetice fațăde Rusia. Lecțiile crizei din anul '90 par deja uitate iar interdependența globalizării necesită o reevaluare constantǎ – concluzioneazӑ analistul rus.