# România nu este o ţară pentru bolnavi > Descoperă în articolul „România nu este o ţară pentru bolnavi” realitatea sistemului de sănătate din România, provocările cu care se confruntă pacienții și impactul asupra calității vieții. Află povestiri reale și statistici relevante care pun în lumină neajunsurile și nevoia de reformă. Citește acum pentru a înțelege mai bine situația actuală și pentru a te alătura discuției despre viitorul sănătății în România! Publicat: 11 februarie 2010, 04:05 · Actualizat: 17 septembrie 2024, 23:21 · Autor: Roxana Cojocaru · Categorie: [Externe](https://financiarul.ro/externe/index.html.md) · Pagina web: https://financiarul.ro/externe/romania-nu-este-o-tara-pentru-bolnavi/ · Publicație: Financiarul #### Guvernul român neglijează sistemul de sănătate, alocând doar 3,6% din PIB, în timp ce mulți pacienți aleg să se trateze în Ungaria România, o țară cu peisaje pitorești și un stil de viață atrăgător, devine tot mai puțin primitoare pentru cei care se confruntă cu probleme de sănătate. Conform publicației germane Neues Deutschland, a fi bolnav în România poate fi extrem de riscant, mai ales pentru majoritatea cetățenilor care trăiesc cu venituri sub 200 de euro pe lună. Costurile ridicate ale tratamentelor medicale și calitatea slabă a serviciilor fac ca îngrijirea sănătății să fie o provocare. Deși există opțiuni precum călătoriile medicale în Ungaria, acestea sunt accesibile doar unei părți reduse a populației. Dintre cele 431 de spitale publice din România, majoritatea nu respectă standardele europene; doar trei dintre ele – Clinica Floreasca din București, Institutul Oncologic din Cluj și Institutul Inimii din Târgu-Mureș – îndeplinesc cerințele necesare. Deși România este membru al Uniunii Europene de trei ani, condițiile din spitale rămân alarmante. Alocarea bugetară pentru sănătate este printre cele mai scăzute la nivel european. În multe unități spitalicești se refuză tratamentul pacienților vârstnici sub pretextul vârstei avansate. În plus, oferirea unor bacșișuri modeste asistentelor devine o [practică obișnuită pentru](https://financiarul.ro/companii/activele-hps-se-apropie-de-100-de-miliarde-de-dolari-in-timp-ce-fondurile-de-credit-intra-mai-adanc-pe-teritoriul-bancilor/) a obține îngrijiri medicale adecvate. Această situație este reflectată constant în mass-media românească; peste 100.000 de persoane au raportat experiențe negative legate de sistemul sanitar fără ca autoritățile să ia măsuri concrete. Oamenii simt că guvernul nu manifestă interes față de problemele grave ale sectorului sanitar. Un exemplu recent ilustrează gravitatea acestei situații: un bătrân din Câmpulung a suferit un atac cerebral și a fost dus la spitalul județean Pitești unde medicii au refuzat inițial să-l trateze fără aprobat prealabil din București – o practică inacceptabil considerată discriminatorie față de pacienții vârstnici. Plângerile legate de astfel de cazuri sunt tot mai frecvente; însă sancțiunile aplicabile personalului medical rămân minime. Condițiile precare ale dotării spitalelor contribuie la moartea multor pacienți: lipsesc echipamente esențiale precum mănuși sau soluții antiseptice iar igiena personalului lasă mult dorit. Statisticile arată că numărul infecțiilor nosocomiale s-a redus semnificativ față de anii anteriori ([de la 50](https://financiarul.ro/ultimele-stiri/lifc-place-la-roumanie-au-rang-des-pays-pour-lesquels-la-sortie-de-la-crise-sera-plus-facile/).000 anual între 2003-2005 la aproximativ 10.000 în 2008), dar problema persistă. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, premiat la Cannes și bazat pe realitățile sistemului sanitar românesc demonstrează cât se poate declara despre dificultățile întâmpinate zilnic - o realitate dureroasă pentru mulți români care dispun financiar preferând clinici private sau tratamente externe decât riscurile asociate cu spitalele publice locale. În jur de 10.000 dintre conaționalii noștri aleg anual Ungaria pentru servicii medicale superioare; acolo costurile sunt adesea mai mici decât cele interne iar calitatea serviciilor net superioară celor oferite acasă - nașterea costând aproximativ 500 euro comparativ cu tarifele exorbitante practicate local. În anul precedent s-au estimat circa 50.000 români tratați peste hotare; sectorul privat al sănătății prosperând rapid având deja șase companii mari ce generează venituri anuale totale estimative la aproximativ 430 milioane euro până în anul următor (2009). Aceste entități reușesc să ofere salarii competitive angajaților spre diferența celor din sistemul public unde remunerația este adesea insuficient motivant. Din păcate însă acest lucru duce la exodul medicilor: peste șase mii au părăsit țara spre vest în ultimiii trei ani iar numărul total al medicilor scade anual cu aproximativ două mii cinci sute conform surselor citate anterior.