Scenariile privind un virtual război cu Rusia devin o modă printre vecinii acesteia

Un prestigios ziar din Finlanda, Helsingin Sanomat, a publicat săptămâna trecută scenariul unui război modern cu Rusia, în contextul marcării a 70 de ani de la încheierea războiului sovieto-finlandez.

De fapt, jurnaliştii finlandezi au încercat să-şi imagineze cum ar evolua un conflict ruso-finlandez în mediul actual, recurgând la ajutorul experţilor de la Şcoala Superioară Militară din Helsinki, relatează luni cotidianul rus Komsomolskaia Pravda. O traducere a articolului a fost difuzată de postul de radio Golos Rossii:

‘O rachetă de croazieră rusă zboară de-a lungul coastei Golfului Finlandez la o altitudine extrem de joasă, astfel încât nu este detectată de radarele finlandeze. În regiunea Porvoo, un computer din cadrul sistemului informatic de control acţionează acceleratorul.
Racheta se ridică până la 200 de metri, trece pe cursul de luptă şi loveşte clădirea companiei de radiodifuziune finlandeze (YLE), în suburbia Pasila a capitalei Helsinki.O explozie puternică seamănă moarte şi panică. Emisiunile de radio şi televiziune sunt suspendate’.

Potrivit aceluiaşi scenariu, preşedintele finlandez declară mobilizare generală şi transferă ministrului apărării prerogativele de comandant suprem. În ţară este decretată starea de război: este limitată libertatea presei, a întrunirilor publice şi a unor activităţi economice. Autorităţile primesc prerogative de confiscare a proprietăţii şi de introducere a cenzurii.

În istmul Kareliei, unităţi motorizate ruse încep ofensiva – în luptă sunt aruncaţi zeci de mii de soldaţi, sprijiniţi de aviaţie şi artilerie. Principalul obiectiv al grupării – cucerirea capitalei Helsinki în termen de două zile. Cu toate acestea, brigăzile finlandeze dislocate în zonă reuşesc să stopeze avansarea ruşilor la est de râul Kymi. Într-un ipotetic scenariu al unui război în anul 2010, luptele cele mai grele se dau de-a lungul râului Kymi.

Ruşii transferă sute de tancuri staţionate dincolo de Ural la frontiera cu Finlanda, deoarece au abandonat Tratatul privind limitarea armelor convenţionale în Europa (CFE). Se folosesc şi de muniţie cu uraniu sărăcit. În zona de conflict, se înregistrează un aflux de răniţi, pierderile armatei finlandeze cresc.
În spatele frontului, autostrăzile sunt inundate de refugiaţi, grăbiţi să se refugieze în casele lor de vacanţă din Suedia. Comunicaţiile telefonice mobile nu funcţionează, nici Internetul.

Pentru a perturba aprovizionarea Helsinki cu apă, curent electric şi alimente, ruşii desantează paraşutişti-diversionişti la obiectivele-cheie. Forţele speciale finlandeze încercuiesc unităţile ruse desantate în zona aeroportului MalmĘ începe o luptă înverşunată de stradă.
Paraşutiştii ruşi nu doar că luptă, ci distrug şi capturează tot ceea ce găsesc în calea lor. În curând numărul victimelor civile depăşeşte bilanţul celor din războiul din 1940. În cele din urmă, Rusia nu reuşeşte o victorie fulger, violenţele se transformă în război de gherilă, iar Finlanda primeşte sprijin diplomatic internaţional.

Articolul a suscitat numeroase comentarii şi reacţii dintre cele mai diverse în Finlanda.’Nu ne¬am dorit în niciun caz să schimbăm atitudinea finlandezilor faţă de Rusia sau să apropiem Finlanda de NATO.
Materialul nostru nu poate fi în niciun caz comparat cu reportajul Imedi (televiziune georgiană care transmis un război virtual cu Rusia fără să specifice de la început că intervenţia rusă pe care o transmite indirect reprezintă un colaj al unor înregistrări din august 2008) întrucât noi am subliniat de la bun început că este vorba de un scenariu fictiv’ – a explicat redactorul şef al ziarului Janne Virkkunen.

La rândul lor, jurnaliştii de la Komsomolskaia Pravda şi-au exprimat nedumerirea în legătură cu faptul că gazetarii finlandezi au imaginat un scenariu de război cu Rusia şi nu cu Suedia, evocând că revolta ţăranilor finlandezi din secolul al XVI-lea a fost reprimată cu bestialitate de invadatorii suedezi.
În opinia ziarului rusesc, pur şi simplu finlandezilor li se incumbă o idee simplă: vigilenţa faţă de Moscova nu trebuie să slăbească nicio clipă, iar linia de prietenie a conducerii finlandeze în raport cu Rusia ar fi bine de consolidat cu o nouă linie „linie Mannerheim” (linie defensivă creată sub conducerea mareşalului Carl Gustaf Emil Mannerheim, care a apărat Finlanda de invazia rusă în timpul războiului sovieto-finlandez din iarna 1939-1940).

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata